Partea I. Contextul

1.1.  Misiunea si viziunea scolii 

1.2.  Profilul scolii 

1.3.  Beneficiile asigurarii calitatii

1.4.  Analiza rezultatelor şi evoluţiilor din anul şcolar trecut

1.5.  Priorităţi la nivel  naţional

1.6.  Priorităţi şi obiective la nivel  regional şi local

 

 

Partea a II-a – Analiza nevoilor     

 

2.1. Analiza mediului extern (Analiza profilului economic, Analiza pieţei muncii, Date demografice, Cerinţele pieţei muncii şi nevoile utilizatorilor finali inclusiv ale elevilor, informaţii relevante privind dezvoltarea ÎPT şi nevoile de competenţe pentru domeniile în care şcoala oferă formare profesională, concluzii clare în legătură cu implicaţiile privind viitorul  ÎPT

2.2. Analiza mediului  intern

2.2.1. Predarea şi învăţarea

2.2.2. Resurse didactice

2.2.3. Rezultatele  elevilor

2.2.4. Informarea, consilierea şi orientarea elevilor

2.2.5. Calificări  şi curriculum

2.2.6. Resurse materiale şi umane

2.2.7. Parteneriat şi colaborări

2.3. Analiza SWOT (rezumat şi matrice)

2.4. Rezumatul aspectelor principale care necesită dezvoltare (priorităţi şi obiective generale)

 

 

 

 

Partea a III-a –Planul operaţional

 

3.1. Obiectivele specifice şi ţintele şcolii

3.2. Acţiuni pentru şcoală (incluzând responsabilităţile, termenele şi resursele)

 

Partea a IV-a – Modalitati de implementare a strategiei da evaluare a calitatii

 

Partea a V-a – Instrumente si proceduri de evaluare interna a calitatii

 

Partea a VI-a – Modalitati de imbunatatire a calitatii

 

 

Partea I – Context

  

1.1.  Misiunea si viziunea scolii

 

      Misiunea scolii:

      În şcoala noastră toţi elevii beneficiază de egalitatea şanselor, de dialog şi toleranţă. Pregătirea teoretică şi practică de calitate le dezvoltă spiritul de echipă şi responsabilitatea necesară  atât  în carieră cât şi pentru integrarea  în comunitate.

Politica şcolii încurajează performanţa şi învăţarea pe tot  parcursul vieţii, asigurând formării absolvenţilor o dimensiune europeană.

 

      Viziunea scolii:

      Liceul Tehnologic Tandarei – o scoala pentru profesionisti de dimensiune europeana

 

1.2.      Profilul scolii

 

Existenţa LICEULUI TEHNOLOGIC ŢĂNDĂREI este legată de înfiinţarea , în urmă cu 41 de ani , a Liceului Teoretic care, în 1977 , s-a transformat în Liceul Agroindustrial , iar din 1991 a devenit Grupul Şcolar Agricol .

         Populatia scolara an scolar 2015-2016:

 

Nivel de învăţământ			Număr de elevi	Forma de învăţământ
Liceal, (ciclul inferior) din care	cl. a –IX-a	2	47	zi
	cl. a –X-a	3	65	Zi
	Total	5	112
Liceal (ciclul superior)	cl. a –XI-a	3	68	zi
	cl. a –XII-a	2	39	zi
	Total	5	107
Învățământ profesional cu durata de 3 ani	cl. a –IX-a	2	49	zi
Total		12	268	zi

 

Total elevi : 268

  

Oferta de formare 2015-2016

 

Nr crt	Nivel	Filiera	Profil	Domeniul pregatirii de bza  / Calificare profesionala	Număr clase		Număr elevi
1.	Liceal	Tehnologică	Resurse naturale si protectia mediului	Industrie alimentara	a-X-a	1	23
				Industrie alimentara Tehnician in industrie alimentara	a XI a	1	28
				Agricultura	a-IX-a	1	22
			Servicii	Economic Tehnician in activitati economice	a-X-a	1	19
				Economic Tehnician in activitati economice	a-XI-a	1	16
				Economic Tehnician in activitati economice	a-XII-a	1	18
			Tehnic	Electric Tehnician in instalatii electrice	a-X-a	1	21
				Electric Tehnician in instalatii electric	a XII a	1	21
				Mecanica	a IX a	1	26
				Mecanica Tehnician in transporturi	a XI a	1	25
Total						10
2	Învățământ profesional cu durata de 3 ani	Tehnologică	Resurse naturale si protectia mediului	Industrie alimentara Brutar, patiser, preparator produse fainoase.	a-IX-a	1	24
			Tehnic	Mecanica Mecanic agricol	a-IX-a	1	25
Total						2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.3.      Beneficiile asigurarii calitatii

   

     Calitatea inseamna asigurarea pentru fiecare educabil a conditiilor pentru cea mai buna, completa si utila dezvoltare.

      Calitatea este dependenta de valorile societatii in care functioneaza sistemul respectiv de educatie.

     ● Valorile calitatii in educatie ar putea fi:democratia, umanismul, echitatea, autonomia morala si intelectuala, calitatea relatiilor interpersonale, imbogatirea comunitatii, insertia optima sociala si profesionala etc.

     Printre valorile care fundamenteaza definirea calitatii in educatie se pot enumera:

      -     scoala urmareste satisfacerea nevoilor si intereselor imediate ale educabililor

-          scoala transmite cultura/civilizatie

-          scoala raspunde nevoilor sociale/comunitare

     Cresterea calitatii educatiei trebuie sa devina, in mod explicit, baza intregului proces de proiectare/planificare realizat la nivelul institutiei educative, iar ciclul dezvoltarii institutiei educative trebuie considerat un ciclu al calitatii.

     Imbunatatirea calitatii este efectul realizarii proceselor specifice, in domeniile definite si folosind componentele stabilite de lege si de institutia educativa. La randul ei, imbunatatirea calitatii educatiei va conduce la adecvarea serviciilor educationale la nevoile exprimate si implicite ale beneficiarilor, precum si la cresterea satisfactiei acestora fata de serviciile educationale oferite.

    De aceea, managementul institutiei educative si Comisia de Evaluare si Asigurare a Calitatii vor elabora si vor implementa toate documentele si procedurile specifice, astfel incat sa se asigure o permanenta crestere a calitatii educatiei oferite de Grupul Scolar Agricol –Tandarei.

     Asigurarea calitatii educatiei oferite este si trebuie sa fie un efort comun, in beneficiul tuturor factorilor implicati. De aceea:

   • Cadrele didactice vor contribui la asigurarea calitatii prin:

-          pregatire continua

-          adecvare la nevoile elevilor si ale comunitatii

-          activitate didactica in conformitate cu documentele normative si bazata pe o metodologie centrata pe elev

-          invatare continua, dezvoltare profesionala si personala

-          evaluare si autoevaluare

    • Elevii vor contribui la asigurarea calitatii educatiei prin:

-          invatare continua

-          implicare activa si responsabila in propria educatie

-          participare la viata scolii

     • Parintii elevilor, autoritatile locale, comunitatea in general, vor contribui la asigurarea calitatii educatiei prin:

-          implicare activa si responsabila in viata scolii

-          participarea la coducerea unitatii scolare

-          asigurarea resurselor si conditiilor pentru o educatie de calitate

    • Managementul institutiei educative va contribui la asigurarea calitatii educatiei prin:

-          asigurarea resurselor, bazei logistice si a conditiilor pentru o educatie de calitate

-          asigurarea comunicarii interne si externe a institutiilor educative

-          conducerea proceselor de dezvoltare institutionala

    • Comisia pentru evaluarea si asigurare a calitatii educatiei va contribui la asigurarea calitatii educatiei prin:

-          publicarea raportuluianual de evaluare interna privind calitatea educatiei in institutia educativa

-          inaintarea catre conducerea institutiei educative a propunerilor de imbunatatire a calitatii educatiei

-          cooperarea cu ceilalti „actori” implicati.

 

 

 

 

 

1.4.  Analiza rezultatelor şi evoluţiilor din anul şcolar trecut

 

Dezvoltarea resurselor umane ale şcolii

   Creşterea mobilităţii profesionale a personalului didactic din învăţământul TVET şi nevoia de noi competenţe şi abilităţi datorată progresului tehnologic determină necesitatea formării continue a personalului didactic al şcolii .

 

I. Formare profesionala  -prin cursuri de formare continuă organizate de CCD şi ISJ.

 

Nr. crt.	Numele si prenumele cadrului didactic	Cursul de perfectionare la care au participat
1	Dobre Florica	Pregătire pentru bacalaureat folosind metode colaborative, o provocare pentru elevi, părinți și cadre didactice - Să ne pregătim pentru BAC! Program inovator de formare a competențelor-cheie pentru promovarea examenului de bacalaureat
2	Reitu Mariana Beatrice
3	Danescu Nicoleta
4	Grumeza Cornelia
5	Busuioc Elena
6	Negrean Marioara
7	Paun Mihai
8	Ghiaur Ioneta	E-autocalitate
9	Hagianu Ana
10	Paun Mihai

 

 

 

II. Perfectionare - prin GRADE DIDACTICE

Au sustinut examenele urmatorii profesori:

 

Nr. Crt.	Numele si prenumele cadrului didactic inscrise	Grad didactic
1	Coteanu Victorita Andreea	GR.II
2	Grumeza Cornelia	GR.II
3	Lupu Veronica	GR.I
4	Raduta Monica	GR. I
5	Antemir Mihaela	def

 

 

 

    Asigurarea interna a calitatii

Acest proces a fost realizat de către Comisia de evaluare interna si asigurare a calitătii constituită la nivelul scolii si a constat în:

-Monitorizarea internă a activitătii scolii

-Întocmirea raportului de autoevaluare

-Întocmirea planului de îmbunătătire

 

 

Obiectivele specifice ale POS DRU sunt:

- promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate, incluzive pentru învăţământul universitar şi cercetare;

- promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii;

- facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor pe termen lung;

- dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive;

- promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;

- îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;

- facilitarea accesului la educaţie şi piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

POS DRU cuprinde pentru perioada 2007-2013, următoarele axe prioritare relevante pentru dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale continue:

Axa Prioritară 1. Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

a) Accesul la educaţia iniţială şi la formarea profesională de calitate;

b) Învăţământ superior de calitate;

c) Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare;

d) Asigurarea calităţii în formarea profesională continuă (FPC)

e) Educaţia superioară în sprijinirea sectorului de cercetare.

Axa Prioritară 2. Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii

a) Tranziţia de la scoală la viaţa activă;

b) Prevenirea şi combaterea părăsirii timpurii a scolii;

c) Acces şi participare la FPC.

Alte Programe Operaţionale care au relevanţă pentru educaţie şi formare profesională:

- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) care în cadrul Axei prioritare 3 “Tehnologia Informaţiei şi Comunicării” pentru sectoarele privat şi public permite susţinerea unităţilor şcolare pentru construirea de reţele broadband pentru şcoli primare, gimnaziale şi licee.

- Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR), care în cadrul Axei Prioritare 2 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, permite  reabilitarea /modernizarea/dezvoltarea/ echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a celei pentru formare profesională continuă

 

 

 

1.6. Priorităţi şi obiective la nivel judetean – conform PLAI 2012-2020

 

  

PRIORITATEA 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI TVET CU PIATA MUNCII

       Obiectiv: ♦ Corelarea ofertei şcolilor IPT din judeţ cu nevoile de calificare, în condiţiile de calitate a procesului de educaţie şi formare profesională, în scopul facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă şi continuării învăţării pe parcursul întregii vieţi

 

       PRIORITATEA 2 : ASIGURAREA DE ŞANSE EGALE PRIN SISTEMUL TVET PRIVIND ACCESUL LA EDUCAŢIE AL   ELEVILOR CU CERINŢE EDUCAŢIONALE SPECIALE (CES).

       Obiective: ♦  Creşterea numărului elevilor în învăţământul TVET din mediul rural, a elevilor cu dificultăţi de învăţare şi a celor cu handicap pentru a  obţine calificări in domeniile de calificare prioritare la nivel judeţean.

                         ♦  Îmbunătăţirea calităţii procesului de pregătire profesională prin învăţământul TVET în scopul creşterii şanselor de integrare socio-profesională.

 

        PRIORITATEA 3 : DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ŞCOLILOR TVET DIN JUDET ÎN PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZAŢII

        Obiective: ♦ Reabilitarea şi dotarea minimală cu echipamente didactice a şcolilor TVET din judeţ.

                         ♦ Îmbunătăţirea dotării cu calculatoare a unităţilor şcolare TVET şi asigurarea accesului la Internet

 

        PRIORITATEA 4 :EFICIENTIZAREA RELAŢIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ŞI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE PENTRU TVET

        Obiectiv: ♦ Dezvoltarea  parteneriatelor sociale active de formare profesională pe bază de acorduri pentru toate unităţile şcolare TVET

 

      PRIORITATEA 5 : DEZVOLTAREA SISTEMULUI TVET PRIN ATRAGEREA DE SPECIALIŞTI ŞI FORMAREA CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE DIN ŞCOLILE TVET ALE JUDETULUI

       Obiective: ♦ Asigurarea accesului cadrelor didactice din învăţământul TVET la programe de formare continuă specifice noilor competenţe profesionale şi atragerea de noi specialişti în domeniu.

                         ♦  Asigurarea calităţii învăţământului din mediul rural  a unităţilor şcolare TVET.

 

       PRIORITATEA 6 :EFICIENTIZAREA ŞI DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR DE CONSILIERE PROFESIONALĂ A TINERILOR

      Obiectiv : ♦ Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie.

 

 

 

 

Partea a II-a – Analiza nevoilor

 

2.1. Analiza mediului extern

 

Demografia

  Populaţia reprezintă un element esenţial al devenirii umane. De mărimea, dar şi de calitatea populaţiei depind toate procesele socio-economice dintr-un anumit spaţiu social.

   In perioada 2003-2025, populatia scolara la nivelul judetului Ialomita se va afla pe o curba puternic descendenta. Efectivele scolare se vor reduce cu circa 17500 persoane (sursa PLAI 2009-2013)

            Din punct de vedere al structurii, cele mai semnificative modificari se vor inregistra in randul populatiei din grupa 15-24 ani, care se va reduce cu 36.4% si in randul populatiei din grupa 7-14 ani, care se va  reduce cu 34.1%.

 

Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru IPT

a)    Declinul demografic general va continua, în mod accentuat pentru populaţia tânără. De aici,

nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

b)    Reducerea naturală prognozată a populaţiei tinere va fi agravată de migraţia externă (cu tendinţă de accentuare după 2007, în cadrul procesului de integrare în UE). Apare pericolul unui deficit de forţă de muncă tânără înalt calificată (IT, ştiinţe şi tehnologie, etc.) precum şi  de tineri lucrători cu diverse calificări căutate pe piaţa europeană a muncii (ex.:construcţii )

Se desprinde nevoia de:

■ Creştere a nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă tinere de a participa la forţa de muncă.

      ■ Racordare realistă la piaţa europeană a muncii a activităţilor de informare, orientare şi consiliere

c)    Se prognozează reduceri semnificative ale populaţiei şcolare (faţă de 2005), îndeosebi în grupul ţintă 15 -18 ani in care se incadrează elevii de liceu/SAM.

d)    În schimb, proiecţiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015-2025) o consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii, ceea ce va conduce la o nevoie crescândă de formare continuă – oportunitate în atenţia şcolilor interesate de compensarea pierderilor de populaţie şcolară!)

Faţă de aceste constatări, se recomanda:

v  Optimizarea alocării resurselor, prin:

·                     concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu

·                     rezolvarea problemelor de acces

v  Colaborarea şcolilor în reţea sau chiar formarea unor consorţii de şcoli, care împreună să realizeze:

·                     o ofertă cuprinzătoare şi diversificată

·                     eliminarea paralelismelor nejustificate

·                     colaborare pentru acoperire teritorială optimă

·                     diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi)

Ø  Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi

e)    Fenomenul de îmbătrânire demografică (creşterea populaţiei în vârstă de peste 65 de ani) conduce la nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală)

f)     Ponderea semnificativă a populaţiei feminine (51 % la nivelul judeţului în 2005), reclamă:

Ø  Din partea ofertei de pregătire – calificările dorite de populaţia feminină

Populatia scolara a Grupului Scolar provine in cea mai mare parte de la scolile din zona. Sc. Nr.1 Tandarei, Sc. Nr. 2 Tandarei, Sc. Ograda, Sc. Giurgeni, Sc. M. Kogalniceanu, Sc. Saveni, Sc. Platonesti, Sc.Suditi, Sc. Valea Ciorii, Sc. Gura Ialomitei

Profilul economic

Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din regiune/judet se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în regiune/judet. Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate – de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.

Concluzii din analiza mediului economic regional/judetean. Implicaţii pentru ÎPT

 

În perioada 1998-2006, în Judeţul Ialomiţa atât Produsul Intern Brut total cât şi Produsul Intern Brut pe locuitor, au crescut de la un an la altul în perioada analizată, urmând tendinţa de pe plan regional si national. În ciuda acestor tendinţe care evidenţiază un nivel ridicat de dezvoltare economică, PIB-ul pe locuitor reprezintă doar 35,5 % din media Uniunii Europene.

Industria, alături de comerţ, transporturi şi agricultură  sunt sectoarele care au  ponderea cea mai ridicată în formarea VABR. Domeniile care vor lua avânt în perioada imediat următoare sunt: construcţiile,  tranzacţiile financiare, turismul  şi agricultura. Recomandăm o creştere a nivelului de şcolarizare pe aceste domenii.

 Industria suferă în continuare din cauza numărului mare de muncitori angajaţi determinat de  insuficienta dotare cu utilaje performante. Dacă pe ansamblu se constată o scădere a cererii de munca în acest domeniu, în schimb, se observa o lipsa de specialişti în aproape toate domeniile legate de industria prelucrătoare.

Se recomandă şcolarizarea pentru domeniile de calificare din industrie, în special la nivelurile 2 şi 3.   Creşterea producţiei industriale, în special în ramurile industriei prelucratoare, în conditiile în care şi productivitatea va continua sa crească, atrage de asemenea nevoia de calificări noi, dar şi de competenţe ridicate pentru utilizarea noilor tehnologii. Retehnologizarile care vor urma dupa aderarea României la Uniunea Europeana vor determina creşterea ponderii persoanelor calificate la nivelul 3 de pregătire în domenii ca: electronică, automatizări, informatică, prelucrări neconvenţionale.

Construcţiile de mare anvergură sunt în dezvoltare, iar forţa de muncă este insuficientă. Investiţiile cu adevărat mari în construcţii  vor necesita forţă de muncă calificată în toate domeniile legate direct sau indirect de construcţii. Creşterea productţiei în domeniul construcţiilor necesită creşterea nivelului de competenţe – nivel 3 –în utilizarea materialelor şi tehnologiilor neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante.

 Cresterea producţiei agricole în medie cu 3,5%, ca urmare a sporirii randamentelor, reclamă o redimensionare a nivelului de pregatire a forţei de muncă în acest domeniu ( creşterea ponderii nivelului 3 de pregătire şi reducerea nivelelor 1 şi 2). Sporirea randamentului se va realiza prin introducere de echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaţii – ceea ce necesita un nivel ridicat de competenţe. Având în vedere tradiţia româneasca în domeniu, exista condiţii pentru realizarea agriculturii ecologice, fiind necesare competenţe noi pentru personalul calificat. 

În condiţiile în care turismul romanesc  trebuie sa se alinieze legislaţiei europene iar calitatea pachetelor  de servicii turistice trebuie să crească, este normal sa fie luat în considerare factorul uman, care este  hotărâtor în asigurarea calităţii serviciilor din domeniul turism. 

Dezvoltarea turismului ar deschide noi perspective pentru şomeri şi inclusiv reducerea caracterului sezonier al locurilor de munca,  prin oferta de locuri de munca atât din industria turismului cât şi prin oportunităţile care se deschid pentru firmele care oferă servicii, prin creşterea numărului de vizitatori.

Sectorul serviciilor este în creştere, în special domeniile tranzacţii imobiliare-închirieri, servicii, respectiv transport, depozitare şi comunicaţii. Trebuie avută în vedere scăderea ponderii sectorului comercial precum şi ponderea scăzută a sectorului hotelier în VABR.

Cel mai mare număr de persoane angajate în sectorul serviciilor sunt în domeniul transporturilor, turism, servicii profesionale, servicii generale, poştă şi telecomunicaţii.  Cea mai mare cifră de afaceri este obţinută de asemenea în transporturi, poştă şi telecomunicaţii, turism.

            Tendintele de dezvoltare prognozate la nivel naţional, precum şi prioritătile stabilite pentru Judeţul Ialomţa creează o imagine asupra activităţilor care vor înregistra creŞteri şi pentru care cererea pe piaţa muncii va fi mai accentuată:               

- Dezvoltarea pieţelor de capital necesită competenţe superioare şi asigurarea cu personal calificat numai la nivelul 3 în domeniul bancar şi tranzacţii financiare.

- Dezvoltarea sistemelor de asigurări private reclamă competente superioare de nivel 3.

Scăderea fluxului migraţiei dinspre mediul rural spre cel urban va atrage o dezvoltare a localităţilor rurale în mod deosebit în domeniile :

·         amenajări infrastructura ( drumuri, reţele de aducţiune apă şi gaze) ;

·         construcţii civile ;

·         comerţ (amenajarea de pieţe en-gros şi reţele de distribuţie pentru produsele agricole ecologice, modernizarea spaţiilor comerciale din mediul rural şi alinierea la standardele în domeniu);

·         extinderea reţelei scolare.

În acest context dezechilibrele cerere-ofertă din aceste sectoare se vor diminua, fiind în continuare nevoie de menţinerea actualelor calificări precum şi de creşterea competenţelor.

Dezvoltarea transporturilor şi a infrastructurii pentru transporturi va contribui la reducerea dezechilibrelor de pe piaţa muncii, în aceste domenii necesitând competenţe superioare şi implicit creşterea ponderii persoanelor calificate de nivel 3 .

 

Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, comunicaţiilor (crearea de sisteme alternative) extinderea numărului de abonaţi şi a reţelelor de cablu TV atrag şi în aceste domenii introducerea de calificări noi numai la nivelul 3 de pregătire.

 

Piata muncii

Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic

Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea descrescatoare a numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanic; comerţ ; construcţii si lucrari publice; industrie textilă şi pielărie; turism si alimentatie publica; electric; electromecanică.

Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial  de trebuie pe piaţa muncii: comerţ, construcţii si lucrari publice , turism şi alimentaţie publica, estetica si igiena corpului omenesc–caracterizate printr-o balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau cu tendinţă de echilibrare, locuri de muncă în creştere pentru comert si constructii;, şomaj în crestere si locuri de munca in scadere,dar catre un punct de echilibru pentru celelalte doua domenii – atât pe ansamblul regiunii cât şi în majoritatea judeţelor.

Industrie alimentară: locurile de muncă se mentin la un nivel inferior numărului de şomeri care cunoaste o descrestere intre 2004 si 2007 si o crestere usoara  la nivel regional şi în majoritatea judeţelor, rezultand o balanta negativa.

Mecanica este domeniul care înregistrează o balanta negativa, cu  un număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar şi de şomeri intrati in evidente .

Din evoluţia 2004-2008 se desprinde tendinţa de creştere a locurilor de muncă vacante  si o alternanta descrestere-crestere  a numărului de şomeri în mecanică – la nivel regional şi în majoritatea judeţelor. Raportul locuri de muncă-şomeri rămâne puternic deficitar,  tendinţa de usoară ameliorare sesizata anul trecut fiind insa anulata in momentul acestei analize.

Similar cu mecanica, domeniile electric şi electromecanic înregistrează – la nivel regional şi în majoritatea judeţelor – o tendinţă pentru anii 2004-2007 de creştere a locurilor de muncă vacante şi de scădere a numărului de şomeri, care se indrepta catre o echilibrare, insa urmata in 2008 de o crestere a ecartului intre numarul de intrari in somaj si locurile de munca vacante. Raportul locuri de muncă-şomeri rămâne  deficitar.

Electronica si automatizarile, cunosc o balanta locuri de munca-somaj  negativa, cresterea moderata a numarului de locuri vacante fiind depasita de cresterea numarului de someri, decalajul numeric fiind foarte mare.

             Referitor la analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru liceul tehnologic putem desprinde dinamica pozitivă a ocupaţiilor relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu creşterea şi  a numărului de şomeri la nivel regional şi în majoritatea judeţelor. Profilul se bucură de o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri  cu o tendinţă de echilibru intre  anii 2006 si 2008, în majoritatea judeţelor, exceptie facand Ialomita si Prahova, unde se inregistraza un usor excedent de forta de munca.

Profilul tehnic a înregistrat evoluţii  la nivel regional, prin creşterea dar si prin plafonarea numărului de locuri de muncă în paralel cu creşterea ceva mai accentuată a  şomajului – pe ansamblul regiunii şi în majoritatea judeţelor. Balanţa locuri de muncă-şomeri este deficitară în toate judeţele.

Creşterea numărului de şomeri în ciuda creşterii locurilor de muncă vacante în cazul profilului tehnic ar putea ar avea drept cauză nepotriviri între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă .

Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenţelele AJOFM atât în cazul locurilor de muncă vacante ( sub 100 la nivel de Regiune) cât şi în cazul şomerilor, observandu-se totusi ca numarul de locuri de munca este sensibil mai mic decat cel al inregistrarilor in somaj.

Uzura şi atrofierea calificărilor

Ø  Salariaţii cu nivel de educaţie primar şi mediu sunt cei mai expuşi uzurii calificărilor (erodare în timp a cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor profesionale) 

Ø  Tinerii sunt cei mai expuşi atrofierii calificărilor din perspectiva faptului că peste un sfert dintre ei nu sunt încadraţi pe posturi adecvate (pierderea unor competenţe sau  abilităţi din cauza neutilizării lor pentru o perioadă).

Supra-calificare / sub-calificare faţă de nivelul postului

Ø  Peste 20% dintre salariaţi se confruntă cu incompatibilitate semnificativă între pregătirea lor profesională şi cerinţele postului

Ø  Agricultura este sectorul în care fenomenul angajării sub calificarea deţinută este cel mai prezent (datorită transferului de mase mari de populaţie salariată calificată din alte domenii)

Ø  Sectoarele din zona serviciilor – hoteluri şi restaurante, comerţ şi intermedieri financiare şi imobiliare se află deasupra mediei naţionale în privinţa salariaţilor încadraţi pe posturi ce necesită calificare mai înaltă

Practicarea calificării obţinute în şcoală:

Ø  Mai puţin de jumătate  dintre salariaţi mai practică în calificarea obţinută în şcoală

Ø  Mai putin de un sfert şi-au schimbat meseria pe parcursul carierei (mobilitate profesională – fenomen dezirabil în cazul unei forţe de muncă flexibile care răspunde evoluţiilor pieţei)

Ø  O treime dintre salariaţi nu şi-au practicat niciodată calificarea cu care au ieşit din şcoală, fie pentru că nu şi-au găsit un loc de muncă în calificarea obţinută în şcoală, fie ca nu au fost atrasi catre aceasta din propria convingere.

Ø  50% dintre tinerii sub 30 ani nu au practicat niciodată în calificarea cu care au ieşit din şcoală

Ø  Cca. 60% dintre cei cu studii superioare nu practică în calificarea cu care au ieşit din şcoală pentru că nu şi-au găsit loc de muncă potrivit calificării lor.

Mobilitate între domenii de calificare:

Ø  Domeniul cu cele mai multe ieşiri din ocupare: mecanic

Ø  Domeniile cu cele mai multe intrări în ocupare: comerţ şi servicii

Ø  Domeniul cu cele mai multe mişcări în interior: textile şi pielărie

Ø  Ocupaţiile văzute de respondenţi având cea mai mare căutare pe piaţă sunt din domeniile: electromecanică,  construcţii, electronică şi automatizări

Modalităţile de instruire la schimbarea locului de muncă

Ø  70% dintre salariaţi nu au avut acces la formare în ultimii 5 ani, dintre care 50% nu au urmat niciodată un curs de formare profesională

Ø  Aproape 70% dintre cei care îşi schimbă meseria, dobândesc noile calificări prin calificare la locul de muncă şi auto-instruire. Aceste forme de calificare nu reprezintă forme instituţionalizate care să ofere o recalificare de calitate – este afectată performanţa individuală.

 

Instruirea pentru noile tehnologii

Ø  Peste 20% dintre salariaţi nu beneficiază de nici un fel de formare pentru noile tehnologii introduse la locul de muncă, pentru  o treime din salariaţi, instruirea este asigurată de furnizorii de echipamente, iar 20% sunt instruiţi la locul de muncă,. În aceste condiţii se poate aprecia că eficienţa investiţiei în noile tehnologii este redusă.

 

 Proiecţia cererii de forţă de muncă pe termen mediu şi lung –INCSMPS

În 2005, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS)  realizat în cadrul Programului Phare TVET o proiecţie pe termen lung (2013) a cererii şi ofertei estimate la nivel regional, în trei scenarii de prognoză. Pentru Regiunea Sud Muntenia s-au desprins urmatoarele tendinţe, luând ca referinţă scenariul mediu.

Scenariul mediu prevede pentru 2013 (faţă de 2005):

Ø  Diminuare a cererii în: administraţie publică şi apărare; agricultură, silvicultură;educaţie, energie electrică, termică, apă, gaze; industrie extractivă.

Ø  Creşteri ale cererii în:  comerţ; industrie prelucrătoare;  hoteluri şi restaurante; construcţii;  transport, depozitare, comunicaţii;  intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare şi servicii prestate firmelor; sănătate şi asistenţă socială.

Considerând că structura ofertei ar rămâne constantă ca ponderi alocate pe activităţile din economie, s-a calculat o proiecţie a balanţei cerere-ofertă, după cum urmează[2]:

Ø  Excedent de forţă de muncă în agricultură,  industrie, servicii publice

Ø  Deficit de forţă de muncă în: construcţii, comerţ, sectorul transporturi, depozitare, comunicaţi şi în hoteluri şi restaurante.

Se preconizează o balanţă de forţă de muncă  excedentară în agricultură, fenomen care se va accentua în următorii ani, derivat din excedentul de populaţie ocupată în agricultură în prezent, corelat cu cerinţele de competitivitate şi condiţiile ce decurg din procesul generat de integrarea în UE.  În următorii ani  agricultura va solicita mai puţină forţă de muncă dar mult mai calificată. Conform prognozei INCSMPS, în perspectiva anului 2013, în acest sector  se estimează la nivelul Regiunii un excedent , exprimat procentual printr-o scadere cu  11,1 % a cererii de forţă de muncă,  care va trebui reorientată spre alte activităţi.

 

 

 

 

Principalele concluzii din analiza pietei muncii. Implicatiile pentru IPT

 

Ø  Scăderea ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul  ridicat al şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată – obligă sistemul de ÎPT la:

• anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii
• acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor
• abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi

• implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.
• parteneriate active cu agenţii economici, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Ø  Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă – în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. – oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere:

• creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi
• adecvarea calificării cu locul de muncă
• reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii
• recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală
• diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.

Ø  Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional şi prognozele privind cererea şi oferta pe termen lung – trebuie avute în vedere pentru:

• Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)[3]
• Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare rezultate din prognoză

• Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

Ø  Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.

Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toţi cu factorii interesaţi:

• Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)
• Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor
• Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:

-                            formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive

-                            reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi

Ø    Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban – obligă la:

• Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural
• Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate
• Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social

 

 

2.2. Analiza mediului  intern.

 

2.2.1. Predarea şi învăţarea

          În stabilirea planului de şcolarizare şi în stabilirea parcursurilor opţionale au fost  vizate următoarele aspecte:

- consultarea comunităţii locale şi a partenerilor economici pentru a stabili parcursurile opţionale pe care le vor urma elevii pentru a uşura inserţia profesională şi socială a absolvenţilor;

- abordarea interdisciplinară a conţinuturilor şi elaborarea de opţionale care să vizeze dezvoltarea creativităţii elevilor şi utilizarea tehnicii de calcul pentru identificarea, stocarea, ordonarea informaţiilor pentru ca strategia de pregătire să corespundă dinamicii informaţiei în domeniul vizat de formare.

- elaborarea de curriculum în dezvoltare locală, în urma consultării elevilor şi a părinţilor acestora

      Trecerea la economia de piaţă, noile exigenţe impuse de aceasta, restructurarea şi reorientarea anumitor societăţi comerciale cu activităţi productive determină o responsabilitate sporită a şcolii tehnice în formarea şi perfecţionarea specialiştilor într-o profesie. Pe de altă parte, accelerarea progresului ştiinţific şi tehnologic reclamă reorganizarea învăţământului tehnic, avându-se în vedere influenţa pe care acesta o exercită asupra nivelului de dezvoltare economică.

    Competenţa profesională a absolvenţilor liceelor de specialitate şi ai şcolilor de arte şi meserii este asigurată prin instruirea lor continuă şi progresivă, pornind de la problemele generale spre cele specifice unui grup de meserii. În cadrul disciplinelor tehnice, obiectul de studiu îl reprezintă realitatea tehnică din domenii determinate de activitatea social-utilă.

    Trăsătura esenţială, definitorie a realităţii tehnice este calitatea acesteia de a fi o realitate construită, inventată. Nici un fenomen ethnic nu e dat, nu apare natural. Prin procesele tehnologice, gândirea exprimă în modul cel mai evident trecerea de la ştiinţa faptelor la tehnica efectelor, de la relaţii de cauzalitate la relaţii de consecinţe şi reglare.

    Aceste trăsături, ce caracterizează cunoaşterea şi activitatea tehnică, vor deveni, în plan didactic, obiective ale activităţii de predare-învăţareşi presupun folosirea, cu precădere, a metodelor active de învăţare, a instruirii centrate pe elev.

       Ca metodă de instruire, învăţarea centrată pe elev impune reconsiderarea unor componente ale actului pedagogic: accentul nu se mai pune pe abundenţa informaţiilor, ci pe sisteme de concepţii, noţiuni şi principii fundamentale. Ea transformă elevul din obiect al formării în subiect, coparticipant la propria formare, în timp ce profesorul nu mai poate fi singura sursă de informaţii pentru elevi; rolul profesorului nu este doar de a transmite cunoştinţe, ci de a organiza şi îndruma activitatea de învăţare, de a asista la formarea capacităţilor de autoinstruire ale elevilor, de a asigura adaptarea lor la situaţii noi.

În acest sens, în şcoala noastră s-au fost desfasurat activitati ca:

-       Aplicarea unor chestionare pentru determinarea stilurilor de învăţare ale elevilor;

-       Aplicarea unor chestionare pentru determinarea nevoilor educative ale elevilor

 -  Dezbateri, in consiliul profesoral, ale temelor cuprinse in proiectele derulate in scoala 

   În contextul unei societăţi care doreşte să evolueze pe coordonatele economiei de piaţă echilibrul dintre cererea de educaţie şi oferta educaţională constituie un principiu fundamental al dezvoltării iar colaborarea şcolii cu agentul economic, în cadrul unui parteneriat educaţional, ar trebui să reprezinte o prioritate socială. Pornind de la aceasta idee, cadrele didactice care au in incadrare discipline din stagiile de pregatire practica ale elevilor, au incheiat in cursul anului scolar 2014-2015,  urmand traditia scolii,contracte de pregatire practica incheiate în baza OMECTS nr.3539 /2012 privind aprobarea CONTRACT DE PREGĂTIRE PRACTICĂ pentru efectuarea stagiului de pregătire practică a elevilor din învăţământul profesional şi ethnic.

 

 

Puncte tari :

•  oferta educaţională a şcolii este adaptată nevoilor de formare ale elevilor

· adaptarea lecţiilor la nevoile elevilor;

· interes pentru realizarea unui învăţământ de calitate şi preocuparea permanentă pentru utilizarea metodelor active de învăţare;

· imparţialitate şi promovarea egalităţii şanselor faţă de elevi

· încurajarea productivităţii, angajamentului, concentrării şi eforturilor elevilor;

· încurajarea învăţării centrate pe elev ;

· utilizarea de strategii didactice diverse pentru a răspunde stilurilor individuale de învăţare ale elevilor;

· comunicare eficientă cu elevii;

· oferirea la timp de feed-back constructiv privind învăţarea şi progresul elevilor;

· asigurarea unei evaluări adecvate, riguroase, corecte şi exacte;

· încurajarea elevilor să-şi asume responsabilitatea pentru propriul proces de învăţare.

 

Puncte  slabe:

· implicare insuficientă a unor cadre didactice în activitatea scolii

· desfăşurarea unor ore utilizand metode tradiţionale de învăţare

· formalism în desfăşurarea unor activităţi

 

 

 

2.2.2. Resurse didactice

 

 Materiale şi resurse didactice

 

Cladiri-numarul de cladiri este 3.

Numărul clădirilor care găzduiesc spaţii de învăţământ este de 2 .

Localul liceului  cu 16 săli de clasă in care sunt amenajate :

 5 laboratoare

 

Laboratoare informatica

                    

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Laborator industrie alimentara/chimie

 

                       

 

Atelier industrie alimentara

 

                        

 

 

2 cabinete:

      - Cabinet de orientare si consiliere privind cariera,

      - Cabinet pentru firma de exercitiu ,

Localul liceului a fost reabilitat prin programul Phare 2004-2006.

Şcoala cu trei săli de clasă a fost construită în 1899 şi  are o sală de clasă, un atelier electrotehnic, un atelier mecanic auto şi o cancelarie;

Internatul dimensionat pe 100 locuri a fost  dat în folosinţă în 1977.

 Parterul este aranjat şi transformat, din nevoi obiective , în 2 săli de mese,  bloc alimentar  , spălătorie, cabinet medical, laborator de alimentaţie publică.

 

 

Şcoala dispune de:

-CDI  cu    : 18.000 de volume 

                    4 calculatoare Pentium 4

                    Imprimanta multifuncţională

                    TV şi VIDEO

                    Colecţii de publicaţii (ziare şi reviste )

 

                            

 

 -un teren de sport in aer liber

-5 ha de teren arabil in folosinta

 

Elemente de dotare

Mobilier

Salile de clasa au mobilier nou .

Prin Programul Phare TVET , şcoala a fost dotată cu:

 

·         Lotul I: BIROTICĂ

·         Lotul II: IT

Astfel, numărul calculatoarelor a devenit 60, din care :

-25 calculatoare Pentium 4, legate în reţea-laboratorul II

- cate un calculator pentru fiecare director

-1 calculator utilizat de psihologul scolar

-5 calculatoare utilizate de personalul didactic auxiliar

-3 calculatoare în cancelarie

-aparatura si echipamente pentru atelier si laboratoare de agricultura si clinica veterinara

-aparatura si echipamente pentru atelier si laboratoare de industrie alimentara

 

Tractoare si masini agricole

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
• Laborator AEL

                  -25 calculatoare Pentium 4 legate în reţea-laboratorul I

• Laptopuri-7
• Proiectoare-7

 

 

                                                  

Resurse financiare:

 

Finanţarea activităţii este realizată de la bugetul de stat şi din surse extrabugetare

Principalele surse de venituri extrabugetare ale şcolii sunt:

-       Contravaloarea produselor agricole obţinute pe lotul în folosinţă.

-       Sume provenite din cazare şi regie

 

PUNCTE TARI:

-          Spaţii proprii optime pentru desfăşurarea instruirii practice în domeniul „ Industrie alimentara” si  „ Agricultura”,  reabilitate si dotate pron Programul Phare 2004 -2006.

-          Mobilier corespunzator în toate sălile de clasă

-          Conectare neintrerupta la Internet

-          Cabinet de orientare şi consiliere psiho-pedagogică şi profesională ;

-          Centru de documentare si informare

-          Internat si cantina

PUNCTE SLABE

-          Sală de sport de dimensiuni necorespunzătoare desfăşurării activităţii de educaţie fizică

-          Lipsa laboratoarelor de fizica, electric, mecanic

 

 

2.2.3. Rezultatele  elevilor:

Elevi şcolarizaţi în unitatea de învăţământ (Anexa 3) :

 

 

 

 

 

 

Rata abandonului şcolar pe niveluri de învăţământ,

 

 

An scolar	Numar elevi inscrisi	Abandon	Rata de abandon	Exmatriculat	Rata de exmatriculare	Repetenti	Rata repetentiei
2008-2009	633	18	2,84	41	6,47	5	0.78
2009-2010	857	24	2,80	42	4,90	21	2,45
2010-2011	700	17	2,42	39	5,57	39	5,57
2011 2012	608	24	3,94	49	8,05	38	6,25
2012-2013	463	21	4,5	23	4.9	19	4,1
2014-2015	324	15	4,62	12	3.7	35	10,8

 

Se observa ca rata abandonului a crescut de la 4,5 % în anul scolar 2012-2013 la 4,62 % în anul scolar 2014-2015.In ceea ce priveste rata de exmatriculare, procentul a scazut de la 4,9 % în anul scolar 2012-2013 la 3,7% în anul scolar 2014-2015.

Rata repetentiei a crescut de la 4,1 % în anul scolar 2012-2013 la 10,8 % în anul scolar 2014-2015.

Din evolutia in timp a indicatorilor prezentati mai sus, se observa clar scaderea interesului pentru studiu al unor elevi (datorata, la randul ei, conditiilor materiale precare ale familiilor unora dintre elevi, precum si increderii scazute in sistemul de educatie, in oferta de pa piata muncii pentru cei care finalizeaza studiile liceale) dar si cresterea exigentei unor profesori, menita sa asigure o calitate sporita a actului educational.

Rata de promovare  pe niveluri de învăţământ

 

	Numar elevi promovati pe medii
	5,00-5,99	6,00-6,99	7,00-7,99	8,00-8,99	9,00-10
Ciclu inferior	22	51	27	10	0
Ciclu superior	34	42	33	15	1
Invatamant profesional	9	28	3	1	-
Total	65	121	63	26	1
Ponderea ( % ) Raportata la numarul de elevi existenti la sfarsitul anului scolar (2014-2015)	23,5	43,8	22,6	9,4	0,3

 

 

 

 

 

 

 

Evoluţia ratei de succes  a elevilor scolii

 

În anul şcolar 2014-2015, rezultatele elevilor la examenele de absolvire au fost următoarele :

Ø  La examenul de bacalaureat, promovabilitatea a fost de 29 %

Ø  La examenul pentru certificarea competenţelor profesionale pentru nivelul 3 de calificare, promovabilitatea a fost de 100% (

Ø  La examenul pentru certificarea competenţelor profesionale pentru nivelul 4 de calificare, promovabilitatea a fost de 100%(raportare  la numarul de elevi prezenti )

 

În anul şcolar 2013-2014, rezultatele elevilor la examenele de absolvire au fost următoarele :

Ø  La examenul de bacalaureat, promovabilitatea a fost de 27 %

Ø  La examenul pentru certificarea competenţelor profesionale pentru nivelul 3 de calificare, promovabilitatea a fost de 100 % .

     Rezultate obţinute de elevi la concursuri şcolare :

 

An şcolar	Premiul I	Premiul II	Premiul III	Menţiuni	Total
2006-2007	8	4	2	4	19
2007-2008	6	3	2	2	13
2008-2009	7	4	6	2	19
2009-2010	5	5	1	3	14
2010-2011	2	2	-	-	4
2011-2012	1	1	-	-	2
2012-2013	3	1	-	-	4
2013-2014	1	1	-	-	2
2014-2015	1	-	-	-	1

 

 

Rezultate obţinute de elevi la concursuri extraşcolare :

Anul scolar	Premiu/Rezultat la Concursuri nationale-faza judeteana	Premiu/Rezultat la Concursuri nationale	Premiu/Rezultat la Concursuri internationale	Total
2009/2010	4		2	6
2010/2011	3	1	2	9
2011/2012	2			2
2013/2014	29			29
2014/2015	19	21	5	45

 

 

Concluzii:  Numarul premiilor obtinute de elevii scolii la faza judeteana a olimpiadelor si concursurilor profesionale a scazut fata de anii scolari trecuti, cu toate ca toti participantii au obtinut premii, dar numarul participantilor a fost mai redus si acest fapt este ingrijorator si ridica un semn de intrebare: facem noi, profesorii, exact ce si atat cat ar trebui pentru a-i motiva suficient pe elevi ?

La concursurile extrascolare, am inregistrat o evolutie pozitiva, atat prin premiile obtinute, cat si prin participarea mai numeroase în anii scolari 2013-2014 si 2014-2015.

 

PUNCTE TARI:

La nivelul examenelor de certificare a competentelor rezultatele sunt foarte bune

Participarea elevilor la concursuri extracurriculare este un fapt imbucurator

PUNCTE SLABE :

Procent mare  de elevi care au abandonat şcoala

Procent mare  de elevi care au fost exmatriculati

Procent mic de promovabilitate la examenul de bacalaureat

Procent mare de medii şcolare în intervalul 6-6,99, ceea ce indică existenţa mediocrităţii

 

2.2.4. Informarea, consilierea şi orientarea elevilor

 Aceasta activitate se realizeaza in scoala astfel:

-          de catre diriginti, in cadrul orelor de consiliere si in cadrul activitatilor extracurriculare si extrascolare

-          de catre consilierul educativ, in cadrul activitatilor extracurriculare si extrascolare

-          de catre consilierul scolar, prin activitati de consiliere individuala –desfasurate in cabinetul de specialitate, prin activitatile de consiliere de grup la care participa adesea invitati – reprezentanti ai institutiilor cu care scoala are incheiate  parteneriate, persoane autorizare care pot oferi elevilor raspunsuri la intrebari, exemple, sugestii.

-           

● Proiecte educative:

PROGRAMULUI „SCOALA ALTFEL: SA STII MAI MULTE, SA FII MAI BUN” 2015

Proiecte:

JOB SHADOW DAY

 „Angajat pentru o zi” - CJE

Numărul de activităţi derulate : 44

 

Tipuri de activităţi derulate:

 

CULTURAL – ARTISTIC

Descoperiri care au revolutionat lumea , Pelerini in Tara Sfanta, Atelierul de lectura , Atelier de teatru, Calatori in tarile francofone, Personajul meu preferat, Literatura si film, Istoria Sportului, Bunele maniere se invata, Sarbatorile pascale in viziunea elevilor, Sfintii si duhovnicii ortodoxiei, Wild Carpathia , Filmul – forma de educatie, Atelier practic- realizare de afise, Confectionat felicitari, Splendorile calcarului, Topul descoperirilor romanesti, Viata Reginei Maria, Literatura si cinematografie – Morometii, Monumente istorice- Crucea eroilor neamului la Busteni, Momente si schite de I.L.Caragiale- interpretate de mari actori romani

STIINTIFIC:

Aplicare teste psihologice , Teste de logica distractiva, Dezastre naturale, Matematica distractiva, Calatorie la capatul Pamantului, Istoria matematicii,

ECOLOGICE:

Traim intr-un mediu sanatos

TEHNIC:

Natura tehnologiei si tehnologia naturii, Elemente utilizate in serviciul militar, Prepararea tortului festiv, Vizita la agentii economici, Descoperiri care au revolutionat lumea, Elemente utilizate de om

CETATENIE CIVICA :

Eu si comunitatea

EDUCATIE PENTRU SANATATE

Sport si sanatate , Drumetii si cercetare,  Tutunul , alcoolul si drogurile un pericol pentru sanatate, Dezvoltarea armonioasa prin stil de viata sanatos, Excursie la Busteni 

VOLUNTARIAT :

Job Shadow Day, Tanarul antreprenor 

 

Resursele implicate (număr cadre didactice, număr elevi, părinţi, parteneri institutionali, ONG-uri etc.):

Au participat toate cadrele didactice si toti elevii, 11 parteneri institutionali

Parteneri implicaţi (numele instituţiei, proiectul):

Partenerii institutionali au fost : CDI, CJE , ISJ Ialomita, Junior Achivement Romania, SC IMPEX AGROREP TANDAREI SRL , SC EXCELSIOR SRL TANDAREI,  SC BEBBYR COM SRL, Centrul Militar Judetean , Cabinet medical, Pompieri Tandarei, Fundatia „Noi orizonturi pentru tineri si comunitate”

 Spaţii de desfăşurare a activităţilor (în cazul în care au fost şi altele, în afara unităţii de învăţământ):  Sediile agentilor economici vizitati , Pompieri Tandarei

Obiectivele urmărite:

Dobandirea deprinderilor de viata independenta si autonomie personala;

Dezvoltarea inteligentelor multiplie;

Formarea unor tineri cu o cultura comunicationala de baza, capabili sa- si utilizeze in mod creativ si eficient propriile capacitati;

Crearea unei motivatii optime pentru activitatea extrascolara;

Imbunatatirea relatiei scoala- familie-comunitate locala;

Formarea gandirii autonome , reflexive , critice;

Stimularea curiozitatii;

Dezvoltarea spiritului de echipa si a initiativelor personale in cadrul unui grup;

Promovarea imaginii scolii in comunitatea locala prin implicarea elevilor in activitati derulate in parteneriat cu diverse institutii

Proceduri/ criterii  de evaluare a activităţii:

Chestionare directa

Aprecieri verbale

Dezbateri

Produsele activitatilor

Prezentari PPT

Teste

 

Rezultate înregistrate (aprecieri calitative si cantitative):

In urma activitatilor realizate, toate obiective propuse au fost atinse. Elevii s-au implicat activ in proiecte si activitatti , manifestand interes , curiozitate, dorinta de colaborare si de socializare , dorinta de a se afirma prin calitati si de a-si valorifica aptitudini pe care nu au avut ocazia sa si le puna in valoare in procesele instructiv – educative clasice. Cadrul non-formal de organizare a activitatilor a constituit un plus pentru reusita acestora. In urma activitatilor derulate , elevii din grupul tinta au dobandit competente si abilitati necesare insertiei sociale si autodezvoltarii personale si profesionale  prin activitati extracurriculare. Atragerea in aceste activitati a unui numar cat mai mare de membri ai comunitatii , colaborarea cu institutii si agenti economici  interesati de activitati cu specific educational s-a dovedit benefica atat pentru elevi ( orienterea profesionala a acestora), cat si pentru institutia scolara           ( promovarea valorilor institutiei si o buna deschidere catre comunitatea locala).

Specificul activitatilor derulate in saptamana 6 -10 aprilie a condus la o buna relationare / intercunoastere profesor-elev, elev-elev.

Puncte tari:

-experienta cadrelor didactice in domeniul activitatilor extrascolare;

-implicarea grupului tinta in proiectarea activitatilor;

-diversitatea activitatilor propuse;

-posibilitatea de a aprofunda o varietate de teme de interes pentru adolescenti, teme abordate in mod normal in orele de consiliere si orientare, ore insuficiente pentru a epuiza astfel de subiecte;

-o mai buna relationare elev-elev, profesor-elev, permisa de cadrul non-formal in care au loc activitati de degajarea pe care o permite desprinderea de cadrul formal al orelor de curs;

-oportunitatea oferita elevilor de a interaqctiona cu profesori care nu fac parte din colectivul de cadre didactice al clasei sau de a cunoaste colegi de la alte institutii de invatamant , in cadrul activitatilor derulate in colaborare cu acestea;

-oportunitatea de a vizita institutii altfel inaccesibile elevilor;

 

Puncte slabe:

-fonduri extrabugetare insuficiente;

-neparticiparea tuturor elevilor din grupul tinta la activitatile derulate;

-imposibilitatea de a raspunde tuturor preferintelor elevilor;

-lipsa elementelor de stimulare a elevilor participanti la concursurile initiate;

 

Recomandări, sugestii (din partea elevilor, parintilor, cadrelor didactice, partenerilor de proiecte):

-pentru activitatile din aceasta saptamana ar trebui alocate fonduri speciale de catre MECS , tinand seama de faptul ca nu toti copiii au posibilitati materiale pentru a putea participa la activitati ce presupun costuri .

 

 

  

2.3. Analiza SWOT (rezumat şi matrice)

 

ANALIZA SWOT PUNCTE TARI ▪ Resurse umane existente:   - cadre didactice calificate, cu experienţă, cu vechime în această unitate şcolară ▪ Dotarea laboratoarelor şi atelierelor din domeniul agricultura si industrie alimentara la standarde europene ▪ Oferta educaţională a şcolii este adaptată nevoilor de formare ale elevilor ▪ Existenţa unui C.D.I. ▪ Existenţa unui cabinet de consiliere psihopedagogică ▪ Servicii oferite elevilor prin internatul şi cantina şcolii ▪ Contractele încheiate cu agenţii economici dau posibilitatea desfăşurării instruirii practice la aceştia   ▪ Toţi elevii şcolii au posibilitatea să se informeze prin tehnologia de calcul şi comunicare

PUNCTE SLABE ▪ Lipsa dotării laboratoarelor şi atelierelor din domeniul electric, mecanic, precum şi cabinetului pentru profilul servicii ▪ Uzură avansată a parcului auto ▪ Utilizarea de anumite cadre didactice a unor metodologii neadecvate ▪ Formalism în desfăşurarea unor activităţi ▪ Mulţi elevi cu rezultate slabe la învăţătură ▪ Incapacitatea multor elevi de a valorifica propriile cunoştinţe ▪ Inerţia în desfăşurarea activităţii unor cadre didactice care resping schimbarea, încetinind procesul de reformă ▪ Colaborarea slabă cu familiile elevilor ▪ Lipsa fondurilor de promovare ▪ Clădirea internatului/cantinei are un grad avansat de uzură

OPORTUNITĂŢI ▪ Legislaţie care permite acreditarea ca furnizor de formare continuă a adulţilor ▪ Oferte de proiecte europene ▪ Legislaţie care susţine reforma în şcoală

AMENINŢĂRI ▪ Reducerea indicatorului demografic ▪ Situaţia financiară precară a familiilor elevilor ▪ Inserţia profesională redusă a absolvenţilor ▪ Volum scăzut de cunoştinţe din gimnaziu, precum şi carenţe educative ale elevilor care se înscriu la şcoala noastră ▪ Lipsa implicării părinţilor în sprijinirea şcolii, din punct de vedere material ▪ Influenta negativa a educatiei non-formale asupra elevilor lipsiţi de orientare şi consiliere corespunzătoare în familie

 

MATRICEA  SWOT

	PUNCTE TARI (S)	PUNCTE SLABE (W)
OPORTUNITATI (O)	STRATEGII S-O Impact pozitiv→actiuni concrete: -Perfecţionarea continuă a cadrelor did. -Dotarea laboratoarelor de agric şi ind alim. (Utilizarea mijloacelor moderne) - Scriere de proiecte-Erasmus+ - Acreditarea şcolii ca furnizor de FPA - Dezvoltarea unei reţele de colaborare/ relaţii de parteneriat cu alte şcoli - Informarea tuturor resurselor umane interesate/disponibile să participe la scrierea de proiecte - Informarea privind noutăţile din domeniul de pregătire - Informare în metodica de specialitate - Consilierea colectivă şi individuală atât a elevilor, cât şi a adulţilor - Consilierea elevilor în vederea angajării în noi proiecte - Consilierea cadrelor în vederea dezvoltării personale - Scriere de proiecte pentru modernizarea internatului - Perfecţionarea personalului auxiliar - Implicarea agenţilor economici în FPA ( efectuarea practicii) şi în scrierea de proiecte - Acordarea de către agenţii economici de consultanţă tehnică pentru atelierele şi laboratoarele nou dotate - Utilizarea experienţei acumulate în timpul implementării proiectelor  derulate pentru angajarea în noi proiecte - Popularizarea succesului la proiectele derulate şi exemple de bune practici	STRATEGII W-O Impact negativ→ actiuni concrete: - Dotarea laboratoarelor şi atelierelor electric, mecanic şi a cabinetului pentru profil servicii - Completarea, modernizarea parcului auto - Perfecţionare metodică de specialitate - Motivarea intrinsecă a cadrelor - Stimularea materială şi morală a cadrelor didactice - Conştientizarea elevilor în legătură cu rolul formării profesionale iniţiale şi continue - Implicarea cadrelor în toate activităţile din şcoală - Implicarea părinţilor în viaţa şcolii - Atragere de sponsorizări
AMENINTARI (T)	STRATEGII S-T Impact pozitiv→actiuni concrete: - Creşterea credibilităţii şcolii şi a atracţiei pe care o exercită asupra populaţiei şcolare - Egalitate de şanse acordată tuturor elevilor, indiferent de starea materială - Educaţia morală formează elevilor o scară de valori ce le permite depăşirea complexelor de inferioritate - Pregătirea elevilor pentru concurenţa de pe piaţa muncii - Organizarea de cosultaţii/meditaţii în vederea acoperirii lacunelor - Consiliere colectivă şi individuală - Organizarea de activităţi educative în vederea reducerii efectelor negative ale educaţiei non-formale - Adaptarea ofertei educaţionale la piaţa muncii - Implicarea părinţilor în activităţile organizate în şcoală - Informarea elevilor privind piaţa muncii - Autoinformare a elevilor - Conştientizarea nevoii de autodepăşire/ dezvoltare personală şi profesională continuă - Consilierea adulţilor - Participarea agenţilor economici la susţinerea financiară a elevilor - Implicarea agenţilor economici în inserţia profesională a absolvenţilor - Obţinerea de facilităţi de la agenţii economici pentru pregătirea profesională şi dezvoltarea personală a viitorilor absolvenţi - Desfăşurarea de activităţi în cercuri pentru crearea de deprinderi utile angăjării ulterioare - Desfăşurarea de activităţi în cercuri în scopul dezvoltării personale şi pregătirii profesionale	STRATEGII W-T Impact negativ→ actiuni concrete: - Dotarea laboratoarelor şi atelierelor în vederea creşterii atractivităţii şcolii - Achiziţionarea de echipamente corespunzătoare unei formări profesionale cât mai complete - Formarea de competenţe şi abilităţi specifice meseriei   - Completarea şi modernizarea parcului auto - Perfecţionarea metodică a cadrelor didactice - Dezvoltarea personală a cadrelor didactice - Organizarea de consultaţii/meditaţii pentru îmbunătăţirea rezultatelor şcolare - Conştientizarea nevoii de autodepăşire/ dezvoltare personală şi profesională - Organizare de activităţi novatoare (pentru eliminarea inerţiei) - Iniţierea de activităţi comune profesori-elevi-părinţi - Atragere de sponsorizări

 

 

 

2.4. Rezumatul aspectelor principale care necesită dezvoltare (priorităţi şi obiective generale)

 

 Analizand MATRICEA SWOT, rezultă priorităţile şcolii :

1. Asigurarea calităţii în activitatea şcolii
2. Aplicarea invăţarii centrate pe elev
3. Dezvoltarea bazei didactico-materiale şi atragerea de resurse financiare
4. Dezvoltarea resurselor umane ale şcolii
5. Acordarea, pentru toţi elevii, a unor servicii adecvate de orientare şi consiliere psihopedagogică
6. Eficientizarea relaţiilor parteneriale existente şi dezvoltarea de noi parteneriate pentru şcoală