Home

Strategie CEAC

[Scurt istoric] [Misiunea scolii] [Prioritati si obiective] [Analiza 2016-2017] [Resurse umane] [Resurse materiale] [Oferta educationala] [CEAC - RAEI] [PROIECTE] [Program PHARE] [Rezultate examene] [Bac si EN] [Activitati extracurriculare] [Despre succes] [Fotografii] [Instantanee baluri] [Comisii Metodice] [Regulament de organizare si Regulament intern] [Plan managerial] [Hotarari ale C.A.] [Organigrama] [Strategie CEAC] [Buget 2016] [Transparenta veniturilor] [Contact]

 

  

 

Text Box: Strategia de evaluare interna a calitatii
 
 
 
 
                                                                                               
                  LICEUL  TEHNOLOGIC 
                             LOC. TANDAREI
                           JUD. IALOMITA
 
 
 
 
 
                                                                                               
                  LICEUL  TEHNOLOGIC 
                             LOC. TANDAREI
                           JUD. IALOMITA
 
 
 
 
 
Text Box:  
Text Box: MINISTERUL EDUCAȚIEI NATIONALE
 
CENTRUL NAȚIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNIC
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  LICEUL TEHNOLOGIC ȚĂNDĂREI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

”O ȘCOALĂ PENTRU PROFESIONIȘTI DE

DIMENSIUNE EUROPEANÔ

 

CUPRINS

 

   

Partea I. Contextul

1.1.  Misiunea si viziunea scolii 

1.2.  Profilul scolii 

1.3.  Beneficiile asigurarii calitatii

1.4.  Analiza rezultatelor și evoluțiilor din anul școlar trecut

1.5.  Priorități la nivel  național

1.6.  Priorități și obiective la nivel  regional și local

 

 

Partea a II-a – Analiza nevoilor     

 

2.1. Analiza mediului extern (Analiza profilului economic, Analiza pieței muncii, Date demografice, Cerințele pieței muncii și nevoile utilizatorilor finali inclusiv ale elevilor, informații relevante privind dezvoltarea ÎPT și nevoile de competențe pentru domeniile în care școala oferă formare profesională, concluzii clare în legătură cu implicațiile privind viitorul  ÎPT

2.2. Analiza mediului  intern

2.2.1. Predarea și învățarea

2.2.2. Resurse didactice

2.2.3. Rezultatele  elevilor

2.2.4. Informarea, consilierea și orientarea elevilor

2.2.5. Calificări  și curriculum

2.2.6. Resurse materiale și umane

2.2.7. Parteneriat și colaborări

2.3. Analiza SWOT (rezumat și matrice)

2.4. Rezumatul aspectelor principale care necesită dezvoltare (priorități și obiective generale)

 

 

 

 

Partea a III-a –Planul operațional

 

3.1. Obiectivele specifice și țintele școlii

3.2. Acțiuni pentru școală (incluzând responsabilitățile, termenele și resursele)

 

Partea a IV-a – Modalitati de implementare a strategiei da evaluare a calitatii

 

Partea a V-a – Instrumente si proceduri de evaluare interna a calitatii

 

Partea a VI-a – Modalitati de imbunatatire a calitatii

 

 

Partea I – Context

  

1.1.  Misiunea si viziunea scolii

 

      Misiunea scolii:

      În școala noastră toți elevii beneficiază de egalitatea șanselor, de dialog și toleranță. Pregătirea teoretică și practică de calitate le dezvoltă spiritul de echipă și responsabilitatea necesară  atât  în carieră cât și pentru integrarea  în comunitate.

Politica școlii încurajează performanța și învățarea pe tot  parcursul vieții, asigurând formării absolvenților o dimensiune europeană.

 

      Viziunea scolii:

      Liceul Tehnologic Tandarei – o scoala pentru profesionisti de dimensiune europeana

 

1.2.      Profilul scolii

 

Existența LICEULUI TEHNOLOGIC ȚĂNDĂREI este legată de înființarea , în urmă cu 41 de ani , a Liceului Teoretic care, în 1977 , s-a transformat în Liceul Agroindustrial , iar din 1991 a devenit Grupul Școlar Agricol .

         Populatia scolara an scolar 2015-2016:

 

Nivel de învățământ

 

 

Număr de elevi

Forma

de învățământ

Liceal,

(ciclul inferior)

din care

cl. a –IX-a

2

47

zi

cl. a –X-a

3

65

Zi

Total

5

112

 

Liceal

(ciclul superior)

cl. a –XI-a

3

68

zi

cl. a –XII-a

2

39

zi

Total

5

107

 

Învățământ profesional cu durata de 3 ani

cl. a –IX-a

2

49

zi

Total

 

12

268

zi

 

Total elevi : 268

  

Oferta de formare 2015-2016

 

Nr crt

Nivel

Filiera

Profil

 

Domeniul pregatirii de bza

 / Calificare profesionala

Număr clase

Număr

elevi

1.

Liceal

Tehnologică

Resurse naturale si protectia mediului

Industrie alimentara

 

a-X-a

1

23

 

Industrie alimentara

Tehnician in industrie alimentara

a XI a

1

28

 

Agricultura

a-IX-a

1

22

Servicii

Economic

Tehnician in activitati economice

a-X-a

1

19

 

Economic

Tehnician in activitati economice

a-XI-a

1

16

 

Economic

Tehnician in activitati economice

a-XII-a

1

18

Tehnic

Electric

Tehnician in instalatii electrice

a-X-a

1

21

 

Electric

Tehnician in instalatii electric

a XII a

1

21

 

Mecanica

a IX a

1

26

 

Mecanica

Tehnician in transporturi

a XI a

1

25

Total

 

10

 

2

Învățământ profesional cu durata de 3 ani

Tehnologică

Resurse naturale si protectia mediului

Industrie alimentara

Brutar, patiser, preparator produse fainoase.

 

a-IX-a

1

24

Tehnic

Mecanica

Mecanic agricol

a-IX-a

1

25

   Total

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.3.      Beneficiile asigurarii calitatii

   

     Calitatea inseamna asigurarea pentru fiecare educabil a conditiilor pentru cea mai buna, completa si utila dezvoltare.

      Calitatea este dependenta de valorile societatii in care functioneaza sistemul respectiv de educatie.

     ● Valorile calitatii in educatie ar putea fi:democratia, umanismul, echitatea, autonomia morala si intelectuala, calitatea relatiilor interpersonale, imbogatirea comunitatii, insertia optima sociala si profesionala etc.

     Printre valorile care fundamenteaza definirea calitatii in educatie se pot enumera:

      -     scoala urmareste satisfacerea nevoilor si intereselor imediate ale educabililor

-          scoala transmite cultura/civilizatie

-          scoala raspunde nevoilor sociale/comunitare

     Cresterea calitatii educatiei trebuie sa devina, in mod explicit, baza intregului proces de proiectare/planificare realizat la nivelul institutiei educative, iar ciclul dezvoltarii institutiei educative trebuie considerat un ciclu al calitatii.

     Imbunatatirea calitatii este efectul realizarii proceselor specifice, in domeniile definite si folosind componentele stabilite de lege si de institutia educativa. La randul ei, imbunatatirea calitatii educatiei va conduce la adecvarea serviciilor educationale la nevoile exprimate si implicite ale beneficiarilor, precum si la cresterea satisfactiei acestora fata de serviciile educationale oferite.

    De aceea, managementul institutiei educative si Comisia de Evaluare si Asigurare a Calitatii vor elabora si vor implementa toate documentele si procedurile specifice, astfel incat sa se asigure o permanenta crestere a calitatii educatiei oferite de Grupul Scolar Agricol –Tandarei.

     Asigurarea calitatii educatiei oferite este si trebuie sa fie un efort comun, in beneficiul tuturor factorilor implicati. De aceea:

   • Cadrele didactice vor contribui la asigurarea calitatii prin:

-          pregatire continua

-          adecvare la nevoile elevilor si ale comunitatii

-          activitate didactica in conformitate cu documentele normative si bazata pe o metodologie centrata pe elev

-          invatare continua, dezvoltare profesionala si personala

-          evaluare si autoevaluare

    • Elevii vor contribui la asigurarea calitatii educatiei prin:

-          invatare continua

-          implicare activa si responsabila in propria educatie

-          participare la viata scolii

     • Parintii elevilor, autoritatile locale, comunitatea in general, vor contribui la asigurarea calitatii educatiei prin:

-          implicare activa si responsabila in viata scolii

-          participarea la coducerea unitatii scolare

-          asigurarea resurselor si conditiilor pentru o educatie de calitate

    • Managementul institutiei educative va contribui la asigurarea calitatii educatiei prin:

-          asigurarea resurselor, bazei logistice si a conditiilor pentru o educatie de calitate

-          asigurarea comunicarii interne si externe a institutiilor educative

-          conducerea proceselor de dezvoltare institutionala

    • Comisia pentru evaluarea si asigurare a calitatii educatiei va contribui la asigurarea calitatii educatiei prin:

-          publicarea raportuluianual de evaluare interna privind calitatea educatiei in institutia educativa

-          inaintarea catre conducerea institutiei educative a propunerilor de imbunatatire a calitatii educatiei

-          cooperarea cu ceilalti „actori” implicati.

 

 

 

 


 

1.4.  Analiza rezultatelor și evoluțiilor din anul școlar trecut

 

Dezvoltarea resurselor umane ale școlii

   Creșterea mobilității profesionale a personalului didactic din învățământul TVET și nevoia de noi competențe și abilități datorată progresului tehnologic determină necesitatea formării continue a personalului didactic al școlii .

 

I. Formare profesionala  -prin cursuri de formare continuă organizate de CCD și ISJ.

 

     Nr. crt.

Numele si prenumele cadrului didactic

Cursul de perfectionare la care au participat

1

Dobre Florica

 

Pregătire pentru bacalaureat folosind metode colaborative, o provocare pentru elevi, părinți și cadre didactice - Să ne pregătim pentru BAC! Program inovator de formare a competențelor-cheie pentru promovarea examenului de bacalaureat

 

2

Reitu Mariana Beatrice

 

3

Danescu Nicoleta

 

4

Grumeza Cornelia

5

Busuioc Elena

6

Negrean Marioara

7

Paun Mihai

8

Ghiaur Ioneta

E-autocalitate

9

Hagianu Ana

10

Paun Mihai

 

 

 

II. Perfectionare - prin GRADE DIDACTICE

Au sustinut examenele urmatorii profesori:

 

Nr. Crt.

Numele si prenumele cadrului didactic inscrise

Grad didactic

1

Coteanu Victorita Andreea

GR.II

2

Grumeza Cornelia

GR.II

3

Lupu Veronica

GR.I

4

Raduta Monica

GR. I

5

Antemir Mihaela

def

 

 

 

    Asigurarea interna a calitatii

Acest proces a fost realizat de către Comisia de evaluare interna si asigurare a calitătii constituită la nivelul scolii si a constat în:

-Monitorizarea internă a activitătii scolii

-Întocmirea raportului de autoevaluare

-Întocmirea planului de îmbunătătire

 

 

Obiectivele specifice ale POS DRU sunt:

- promovarea educației și formării inițiale și continue de calitate, incluzive pentru învățământul universitar și cercetare;

- promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătățirea calității și productivității muncii;

- facilitarea inserției pe piața muncii a tinerilor și șomerilor pe termen lung;

- dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și incluzive;

- promovarea (re)inserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;

- îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;

- facilitarea accesului la educație și piața muncii a grupurilor vulnerabile.

POS DRU cuprinde pentru perioada 2007-2013, următoarele axe prioritare relevante pentru dezvoltarea educației și formării profesionale continue:

Axa Prioritară 1. Educație și formare profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere

a) Accesul la educația inițială și la formarea profesională de calitate;

b) Învățământ superior de calitate;

c) Dezvoltarea resurselor umane din educație și formare;

d) Asigurarea calității în formarea profesională continuă (FPC)

e) Educația superioară în sprijinirea sectorului de cercetare.

Axa Prioritară 2. Conectarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii

a) Tranziția de la scoală la viața activă;

b) Prevenirea și combaterea părăsirii timpurii a scolii;

c) Acces și participare la FPC.

Alte Programe Operaționale care au relevanță pentru educație și formare profesională:

- Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE) care în cadrul Axei prioritare 3 “Tehnologia Informației și Comunicării” pentru sectoarele privat și public permite susținerea unităților școlare pentru construirea de rețele broadband pentru școli primare, gimnaziale și licee.

- Programul Operațional Regional 2007-2013 (POR), care în cadrul Axei Prioritare 2 „Îmbunătățirea infrastructurii sociale”, permite  reabilitarea /modernizarea/dezvoltarea/ echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a celei pentru formare profesională continuă

 

 

 

1.6. Priorități și obiective la nivel judetean – conform PLAI 2012-2020

 

  

PRIORITATEA 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI TVET CU PIATA MUNCII

       Obiectiv: Corelarea ofertei școlilor IPT din județ cu nevoile de calificare, în condițiile de calitate a procesului de educație și formare profesională, în scopul facilitării tranziției de la școală la viața activă și continuării învățării pe parcursul întregii vieți

 

       PRIORITATEA 2 : ASIGURAREA DE ȘANSE EGALE PRIN SISTEMUL TVET PRIVIND ACCESUL LA EDUCAȚIE AL   ELEVILOR CU CERINȚE EDUCAȚIONALE SPECIALE (CES).

       Obiective: ♦  Creșterea numărului elevilor în învățământul TVET din mediul rural, a elevilor cu dificultăți de învățare și a celor cu handicap pentru a  obține calificări in domeniile de calificare prioritare la nivel județean.

                         ♦  Îmbunătățirea calității procesului de pregătire profesională prin învățământul TVET în scopul creșterii șanselor de integrare socio-profesională.

 

        PRIORITATEA 3 : DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ȘCOLILOR TVET DIN JUDET ÎN PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZAȚII

        Obiective: Reabilitarea și dotarea minimală cu echipamente didactice a școlilor TVET din județ.

                         Îmbunătățirea dotării cu calculatoare a unităților școlare TVET și asigurarea accesului la Internet

 

        PRIORITATEA 4 :EFICIENTIZAREA RELAȚIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ȘI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE PENTRU TVET

        Obiectiv: Dezvoltarea  parteneriatelor sociale active de formare profesională pe bază de acorduri pentru toate unitățile școlare TVET

 

      PRIORITATEA 5 : DEZVOLTAREA SISTEMULUI TVET PRIN ATRAGEREA DE SPECIALIȘTI ȘI FORMAREA CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE DIN ȘCOLILE TVET ALE JUDETULUI

       Obiective: Asigurarea accesului cadrelor didactice din învățământul TVET la programe de formare continuă specifice noilor competențe profesionale și atragerea de noi specialiști în domeniu.

                         ♦  Asigurarea calității învățământului din mediul rural  a unităților școlare TVET.

 

       PRIORITATEA 6 :EFICIENTIZAREA ȘI DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR DE CONSILIERE PROFESIONALĂ A TINERILOR

      Obiectiv : Dezvoltarea orientării și consilierii profesionale în scopul creșterii performanțelor educaționale și ratelor de tranziție către nivele superioare de educație.

 

 

 

 

Partea a II-a – Analiza nevoilor

 

2.1. Analiza mediului extern

 

Demografia

  Populația reprezintă un element esențial al devenirii umane. De mărimea, dar și de calitatea populației depind toate procesele socio-economice dintr-un anumit spațiu social.

   In perioada 2003-2025, populatia scolara la nivelul judetului Ialomita se va afla pe o curba puternic descendenta. Efectivele scolare se vor reduce cu circa 17500 persoane (sursa PLAI 2009-2013)

            Din punct de vedere al structurii, cele mai semnificative modificari se vor inregistra in randul populatiei din grupa 15-24 ani, care se va reduce cu 36.4% si in randul populatiei din grupa 7-14 ani, care se va  reduce cu 34.1%.

 

Principalele concluzii din analiza demografică. Implicații pentru IPT

a)    Declinul demografic general va continua, în mod accentuat pentru populația tânără. De aici,

nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiții corespunzătoare în capitalul uman.

b)    Reducerea naturală prognozată a populației tinere va fi agravată de migrația externă (cu tendință de accentuare după 2007, în cadrul procesului de integrare în UE). Apare pericolul unui deficit de forță de muncă tânără înalt calificată (IT, științe și tehnologie, etc.) precum și  de tineri lucrători cu diverse calificări căutate pe piața europeană a muncii (ex.:construcții )

Se desprinde nevoia de:

■ Creștere a nivelului de calificare și a motivării forței de muncă tinere de a participa la forța de muncă.

      ■ Racordare realistă la piața europeană a muncii a activităților de informare, orientare și consiliere

c)    Se prognozează reduceri semnificative ale populației școlare (față de 2005), îndeosebi în grupul țintă 15 -18 ani in care se incadrează elevii de liceu/SAM.

d)    În schimb, proiecțiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015-2025) o consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piața muncii, ceea ce va conduce la o nevoie crescândă de formare continu㠖 oportunitate în atenția școlilor interesate de compensarea pierderilor de populație școlară!)

Față de aceste constatări, se recomanda:

v  Optimizarea alocării resurselor, prin:

·                     concentrarea pregătirii în școli viabile, în paralel cu

·                     rezolvarea problemelor de acces

v  Colaborarea școlilor în rețea sau chiar formarea unor consorții de școli, care împreună să realizeze:

·                     o ofertă cuprinzătoare și diversificată

·                     eliminarea paralelismelor nejustificate

·                     colaborare pentru acoperire teritorială optimă

·                     diversificarea grupurilor țintă (programe pentru adulți)

Ø  Implicarea activă a școlilor ca furnizori de programe de formare pentru adulți

e)    Fenomenul de îmbătrânire demografică (creșterea populației în vârstă de peste 65 de ani) conduce la nevoi educaționale specifice (educație non-formală)

f)     Ponderea semnificativă a populației feminine (51 % la nivelul județului în 2005), reclamă:

Ø  Din partea ofertei de pregătire – calificările dorite de populația feminină

Populatia scolara a Grupului Scolar provine in cea mai mare parte de la scolile din zona. Sc. Nr.1 Tandarei, Sc. Nr. 2 Tandarei, Sc. Ograda, Sc. Giurgeni, Sc. M. Kogalniceanu, Sc. Saveni, Sc. Platonesti, Sc.Suditi, Sc. Valea Ciorii, Sc. Gura Ialomitei

Profilul economic

Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din regiune/judet se vor confrunta cu o presiune concurențială sporită pe piața internă și pentru a valorifica oportunitățile de participare pe piața UE. Noi firme și investiții de capital străin vor fi atrase în regiune/judet. Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al prețului relativ scăzut al forței de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiționată într-o măsură din ce în ce mai mare de creșterea valorii adăugate prin eforturi susținute de inovare și segmentare pentru cucerirea și păstrarea pieței, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce și la dezvoltarea și diversificarea pieței de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanță, financiare, comerciale etc., dar și alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activități auxiliare producției și contractate cu firme specializate – de ex. de întreținere și reparații (mentenanță), service pentru produsele vândute, etc.

Concluzii din analiza mediului economic regional/judetean. Implicații pentru ÎPT

 

În perioada 1998-2006, în Județul Ialomița atât Produsul Intern Brut total cât și Produsul Intern Brut pe locuitor, au crescut de la un an la altul în perioada analizată, urmând tendința de pe plan regional si national. În ciuda acestor tendințe care evidențiază un nivel ridicat de dezvoltare economică, PIB-ul pe locuitor reprezintă doar 35,5 % din media Uniunii Europene.

Industria, alături de comerț, transporturi și agricultură  sunt sectoarele care au  ponderea cea mai ridicată în formarea VABR. Domeniile care vor lua avânt în perioada imediat următoare sunt: construcțiile,  tranzacțiile financiare, turismul  și agricultura. Recomandăm o creștere a nivelului de școlarizare pe aceste domenii.

 Industria suferă în continuare din cauza numărului mare de muncitori angajați determinat de  insuficienta dotare cu utilaje performante. Dacă pe ansamblu se constată o scădere a cererii de munca în acest domeniu, în schimb, se observa o lipsa de specialiști în aproape toate domeniile legate de industria prelucrătoare.

Se recomandă școlarizarea pentru domeniile de calificare din industrie, în special la nivelurile 2 și 3.   Creșterea producției industriale, în special în ramurile industriei prelucratoare, în conditiile în care și productivitatea va continua sa crească, atrage de asemenea nevoia de calificări noi, dar și de competențe ridicate pentru utilizarea noilor tehnologii. Retehnologizarile care vor urma dupa aderarea României la Uniunea Europeana vor determina creșterea ponderii persoanelor calificate la nivelul 3 de pregătire în domenii ca: electronică, automatizări, informatică, prelucrări neconvenționale.

Construcțiile de mare anvergură sunt în dezvoltare, iar forța de muncă este insuficientă. Investițiile cu adevărat mari în construcții  vor necesita forță de muncă calificată în toate domeniile legate direct sau indirect de construcții. Creșterea productției în domeniul construcțiilor necesită creșterea nivelului de competențe – nivel 3 –în utilizarea materialelor și tehnologiilor neconvenționale precum și a echipamentelor performante.

 Cresterea producției agricole în medie cu 3,5%, ca urmare a sporirii randamentelor, reclamă o redimensionare a nivelului de pregatire a forței de muncă în acest domeniu ( creșterea ponderii nivelului 3 de pregătire și reducerea nivelelor 1 și 2). Sporirea randamentului se va realiza prin introducere de echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea și modernizarea sistemelor de irigații – ceea ce necesita un nivel ridicat de competențe. Având în vedere tradiția româneasca în domeniu, exista condiții pentru realizarea agriculturii ecologice, fiind necesare competențe noi pentru personalul calificat. 

În condițiile în care turismul romanesc  trebuie sa se alinieze legislației europene iar calitatea pachetelor  de servicii turistice trebuie să crească, este normal sa fie luat în considerare factorul uman, care este  hotărâtor în asigurarea calității serviciilor din domeniul turism. 

Dezvoltarea turismului ar deschide noi perspective pentru șomeri și inclusiv reducerea caracterului sezonier al locurilor de munca,  prin oferta de locuri de munca atât din industria turismului cât și prin oportunitățile care se deschid pentru firmele care oferă servicii, prin creșterea numărului de vizitatori.

Sectorul serviciilor este în creștere, în special domeniile tranzacții imobiliare-închirieri, servicii, respectiv transport, depozitare și comunicații. Trebuie avută în vedere scăderea ponderii sectorului comercial precum și ponderea scăzută a sectorului hotelier în VABR.

Cel mai mare număr de persoane angajate în sectorul serviciilor sunt în domeniul transporturilor, turism, servicii profesionale, servicii generale, poștă și telecomunicații.  Cea mai mare cifră de afaceri este obținută de asemenea în transporturi, poștă și telecomunicații, turism.

            Tendintele de dezvoltare prognozate la nivel național, precum și prioritătile stabilite pentru Județul Ialomța creează o imagine asupra activităților care vor înregistra creȘteri și pentru care cererea pe piața muncii va fi mai accentuată:               

- Dezvoltarea piețelor de capital necesită competențe superioare și asigurarea cu personal calificat numai la nivelul 3 în domeniul bancar și tranzacții financiare.

- Dezvoltarea sistemelor de asigurări private reclamă competente superioare de nivel 3.

Scăderea fluxului migrației dinspre mediul rural spre cel urban va atrage o dezvoltare a localităților rurale în mod deosebit în domeniile :

·         amenajări infrastructura ( drumuri, rețele de aducțiune apă și gaze) ;

·         construcții civile ;

·         comerț (amenajarea de piețe en-gros și rețele de distribuție pentru produsele agricole ecologice, modernizarea spațiilor comerciale din mediul rural și alinierea la standardele în domeniu);

·         extinderea rețelei scolare.

În acest context dezechilibrele cerere-ofertă din aceste sectoare se vor diminua, fiind în continuare nevoie de menținerea actualelor calificări precum și de creșterea competențelor.

Dezvoltarea transporturilor și a infrastructurii pentru transporturi va contribui la reducerea dezechilibrelor de pe piața muncii, în aceste domenii necesitând competențe superioare și implicit creșterea ponderii persoanelor calificate de nivel 3 .

 

Dezvoltarea tehnologiilor informaționale, comunicațiilor (crearea de sisteme alternative) extinderea numărului de abonați și a rețelelor de cablu TV atrag și în aceste domenii introducerea de calificări noi numai la nivelul 3 de pregătire.

 

Piata muncii

Principalele constatări din analiza evoluției la nivelul ocupațiilor relevante pentru învățământul profesional și liceal tehnologic

Profilul dominant la nivel regional al cererii de forță de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea descrescatoare a numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanic; comerț ; construcții si lucrari publice; industrie textilă și pielărie; turism si alimentatie publica; electric; electromecanică.

Domenii cu dinamică pozitivă și potențial  de trebuie pe piața muncii: comerț, construcții si lucrari publice , turism și alimentație publica, estetica si igiena corpului omenesc–caracterizate printr-o balanță locuri de muncă-șomeri pozitivă sau cu tendință de echilibrare, locuri de muncă în creștere pentru comert si constructii;, șomaj în crestere si locuri de munca in scadere,dar catre un punct de echilibru pentru celelalte doua domenii – atât pe ansamblul regiunii cât și în majoritatea județelor.

Industrie alimentară: locurile de muncă se mentin la un nivel inferior numărului de șomeri care cunoaste o descrestere intre 2004 si 2007 si o crestere usoara  la nivel regional și în majoritatea județelor, rezultand o balanta negativa.

Mecanica este domeniul care înregistrează o balanta negativa, cu  un număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar și de șomeri intrati in evidente .

Din evoluția 2004-2008 se desprinde tendința de creștere a locurilor de muncă vacante  si o alternanta descrestere-crestere  a numărului de șomeri în mecanic㠖 la nivel regional și în majoritatea județelor. Raportul locuri de muncă-șomeri rămâne puternic deficitar,  tendința de usoară ameliorare sesizata anul trecut fiind insa anulata in momentul acestei analize.

Similar cu mecanica, domeniile electric și electromecanic înregistreaz㠖 la nivel regional și în majoritatea județelor – o tendință pentru anii 2004-2007 de creștere a locurilor de muncă vacante și de scădere a numărului de șomeri, care se indrepta catre o echilibrare, insa urmata in 2008 de o crestere a ecartului intre numarul de intrari in somaj si locurile de munca vacante. Raportul locuri de muncă-șomeri rămâne  deficitar.

Electronica si automatizarile, cunosc o balanta locuri de munca-somaj  negativa, cresterea moderata a numarului de locuri vacante fiind depasita de cresterea numarului de someri, decalajul numeric fiind foarte mare.

             Referitor la analiza evoluției la nivelul ocupațiilor relevante pentru liceul tehnologic putem desprinde dinamica pozitivă a ocupațiilor relevante pentru profilul servicii cu tendință de creștere a locurilor de muncă în paralel cu creșterea și  a numărului de șomeri la nivel regional și în majoritatea județelor. Profilul se bucură de o balanță favorabilă locuri de muncă-șomeri  cu o tendință de echilibru intre  anii 2006 si 2008, în majoritatea județelor, exceptie facand Ialomita si Prahova, unde se inregistraza un usor excedent de forta de munca.

Profilul tehnic a înregistrat evoluții  la nivel regional, prin creșterea dar si prin plafonarea numărului de locuri de muncă în paralel cu creșterea ceva mai accentuată a  șomajului – pe ansamblul regiunii și în majoritatea județelor. Balanța locuri de muncă-șomeri este deficitară în toate județele.

Creșterea numărului de șomeri în ciuda creșterii locurilor de muncă vacante în cazul profilului tehnic ar putea ar avea drept cauză nepotriviri între exigențele angajatorilor și competențele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă .

Pentru profilul resurse naturale și protecția mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidențelele AJOFM atât în cazul locurilor de muncă vacante ( sub 100 la nivel de Regiune) cât și în cazul șomerilor, observandu-se totusi ca numarul de locuri de munca este sensibil mai mic decat cel al inregistrarilor in somaj.

Uzura și atrofierea calificărilor

Ø  Salariații cu nivel de educație primar și mediu sunt cei mai expuși uzurii calificărilor (erodare în timp a cunoștințelor, competențelor și abilităților profesionale) 

Ø  Tinerii sunt cei mai expuși atrofierii calificărilor din perspectiva faptului că peste un sfert dintre ei nu sunt încadrați pe posturi adecvate (pierderea unor competențe sau  abilități din cauza neutilizării lor pentru o perioadă).

Supra-calificare / sub-calificare față de nivelul postului

Ø  Peste 20% dintre salariați se confruntă cu incompatibilitate semnificativă între pregătirea lor profesională și cerințele postului

Ø  Agricultura este sectorul în care fenomenul angajării sub calificarea deținută este cel mai prezent (datorită transferului de mase mari de populație salariată calificată din alte domenii)

Ø  Sectoarele din zona serviciilor – hoteluri și restaurante, comerț și intermedieri financiare și imobiliare se află deasupra mediei naționale în privința salariaților încadrați pe posturi ce necesită calificare mai înaltă

Practicarea calificării obținute în școală:

Ø  Mai puțin de jumătate  dintre salariați mai practică în calificarea obținută în școală

Ø  Mai putin de un sfert și-au schimbat meseria pe parcursul carierei (mobilitate profesional㠖 fenomen dezirabil în cazul unei forțe de muncă flexibile care răspunde evoluțiilor pieței)

Ø  O treime dintre salariați nu și-au practicat niciodată calificarea cu care au ieșit din școală, fie pentru că nu și-au găsit un loc de muncă în calificarea obținută în școală, fie ca nu au fost atrasi catre aceasta din propria convingere.

Ø  50% dintre tinerii sub 30 ani nu au practicat niciodată în calificarea cu care au ieșit din școală

Ø  Cca. 60% dintre cei cu studii superioare nu practică în calificarea cu care au ieșit din școală pentru că nu și-au găsit loc de muncă potrivit calificării lor.

Mobilitate între domenii de calificare:

Ø  Domeniul cu cele mai multe ieșiri din ocupare: mecanic

Ø  Domeniile cu cele mai multe intrări în ocupare: comerț și servicii

Ø  Domeniul cu cele mai multe mișcări în interior: textile și pielărie

Ø  Ocupațiile văzute de respondenți având cea mai mare căutare pe piață sunt din domeniile: electromecanică,  construcții, electronică și automatizări

Modalitățile de instruire la schimbarea locului de muncă

Ø  70% dintre salariați nu au avut acces la formare în ultimii 5 ani, dintre care 50% nu au urmat niciodată un curs de formare profesională

Ø  Aproape 70% dintre cei care își schimbă meseria, dobândesc noile calificări prin calificare la locul de muncă și auto-instruire. Aceste forme de calificare nu reprezintă forme instituționalizate care să ofere o recalificare de calitate – este afectată performanța individuală.

 

Instruirea pentru noile tehnologii

Ø  Peste 20% dintre salariați nu beneficiază de nici un fel de formare pentru noile tehnologii introduse la locul de muncă, pentru  o treime din salariați, instruirea este asigurată de furnizorii de echipamente, iar 20% sunt instruiți la locul de muncă,. În aceste condiții se poate aprecia că eficiența investiției în noile tehnologii este redusă.

 

 Proiecția cererii de forță de muncă pe termen mediu și lung –INCSMPS

În 2005, Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS)  realizat în cadrul Programului Phare TVET o proiecție pe termen lung (2013) a cererii și ofertei estimate la nivel regional, în trei scenarii de prognoză. Pentru Regiunea Sud Muntenia s-au desprins urmatoarele tendințe, luând ca referință scenariul mediu.

Scenariul mediu prevede pentru 2013 (față de 2005):

Ø  Diminuare a cererii în: administrație publică și apărare; agricultură, silvicultură;educație, energie electrică, termică, apă, gaze; industrie extractivă.

Ø  Creșteri ale cererii în:  comerț; industrie prelucrătoare;  hoteluri și restaurante; construcții;  transport, depozitare, comunicații;  intermedieri financiare, tranzacții imobiliare și servicii prestate firmelor; sănătate și asistență socială.

Considerând că structura ofertei ar rămâne constantă ca ponderi alocate pe activitățile din economie, s-a calculat o proiecție a balanței cerere-ofertă, după cum urmează[2]:

Ø  Excedent de forță de muncă în agricultură,  industrie, servicii publice

Ø  Deficit de forță de muncă în: construcții, comerț, sectorul transporturi, depozitare, comunicați și în hoteluri și restaurante.

Se preconizează o balanță de forță de muncă  excedentară în agricultură, fenomen care se va accentua în următorii ani, derivat din excedentul de populație ocupată în agricultură în prezent, corelat cu cerințele de competitivitate și condițiile ce decurg din procesul generat de integrarea în UE.  În următorii ani  agricultura va solicita mai puțină forță de muncă dar mult mai calificată. Conform prognozei INCSMPS, în perspectiva anului 2013, în acest sector  se estimează la nivelul Regiunii un excedent , exprimat procentual printr-o scadere cu  11,1 % a cererii de forță de muncă,  care va trebui reorientată spre alte activități.

 

 

 

 

Principalele concluzii din analiza pietei muncii. Implicatiile pentru IPT

 

Ø  Scăderea ratei de ocupare, rata șomajului peste media la nivel național, șomajul  ridicat al șomajului tinerilor și șomajul de lungă durat㠖 obligă sistemul de ÎPT la:

  • anticiparea nevoilor de calificare și adaptarea ofertei la nevoile pieței muncii
  • acțiuni sistematice de informare, orientare și consiliere a elevilor
  • abordarea integrată a formării profesionale inițiale și continue, din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți
  • implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forței de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu și-au găsit un loc de muncă după absolvirea școlii.
  • parteneriate active cu agenții economici, Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă, autorități și alte organizații care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenților – prioritate permanentă a managementului școlar.

Ø  Participarea scăzută a forței de muncă în programe de formare continu㠖 în contrast cu nevoile de formare în creștere (pentru întreprinderi, salariați, șomeri), decurgând din mobilitatea ocupațională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare și adecvare competențelor la cerințele în schimbare la locul de muncă, etc. – oferă școlilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulți, având în vedere:

  • creșterea nivelului de calificare a capitalului uman și formarea de noi competențe pentru adaptarea la schimbările tehnologice și organizaționale din întreprinderi
  • adecvarea calificării cu locul de muncă
  • reconversia profesională în funcție de nevoile pieței muncii
  • recunoașterea și valorificarea în experienței profesionale și a competențelor dobândite pe cale formală și informală
  • diversificarea ofertei de formare și adaptarea la nevoile grupurilor țintă: ex. programe de formare la distanță, consultanță, etc.

Ø  Evoluțiile sectoriale în plan ocupațional și prognozele privind cererea și oferta pe termen lung – trebuie avute în vedere pentru:

  • Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), județean (PLAI), unitate școlară (PAS)[3]
  • Identificarea și eliminarea unor dezechilibre între planurile de școlarizare și nevoile de calificare rezultate din prognoză
  • Planurile de școlarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în creștere în construcții, calificările necesare ramurilor industriale cu potențial competitiv (cu accent pe creșterea nivelului de calificare și noile tehnologii), prioritățile strategice sectoriale pentru agricultură și dezvoltarea rurală.

Ø  Prioritățile strategice sectoriale pentru agricultură și dezvoltarea rurală vizează modernizarea a agriculturii și diversificarea activităților economice în mediul rural.

Implică din partea școlilor din domeniu, în parteneriat toți cu factorii interesați:

  • Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potențialului agricol – presupune creșterea nivelului de calificare (nivel 3, competențe integrate pentru exploatarea și managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)
  • Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meșteșugurilor tradiționale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie și dezvoltarea serviciilor
  • Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:

-                            formarea competențelor necesare unei agriculturi competitive

-                            reconversia excedentului de forță de muncă din agricultură spre alte activități

Ø    Decalajele privind nivelul de educație în mediul rural față de urban – obligă la:

  • Măsuri sistemice pentru creșterea generală a calității învățământului rural
  • Asigurarea accesului egal la educație în condiții de calitate
  • Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural și din categorii defavorizate economic și social

 

 

2.2. Analiza mediului  intern.

 

2.2.1. Predarea și învățarea

          În stabilirea planului de școlarizare și în stabilirea parcursurilor opționale au fost  vizate următoarele aspecte:

- consultarea comunității locale și a partenerilor economici pentru a stabili parcursurile opționale pe care le vor urma elevii pentru a ușura inserția profesională și socială a absolvenților;

- abordarea interdisciplinară a conținuturilor și elaborarea de opționale care să vizeze dezvoltarea creativității elevilor și utilizarea tehnicii de calcul pentru identificarea, stocarea, ordonarea informațiilor pentru ca strategia de pregătire să corespundă dinamicii informației în domeniul vizat de formare.

- elaborarea de curriculum în dezvoltare locală, în urma consultării elevilor și a părinților acestora

      Trecerea la economia de piață, noile exigențe impuse de aceasta, restructurarea și reorientarea anumitor societăți comerciale cu activități productive determină o responsabilitate sporită a școlii tehnice în formarea și perfecționarea specialiștilor într-o profesie. Pe de altă parte, accelerarea progresului științific și tehnologic reclamă reorganizarea învățământului tehnic, avându-se în vedere influența pe care acesta o exercită asupra nivelului de dezvoltare economică.

    Competența profesională a absolvenților liceelor de specialitate și ai școlilor de arte și meserii este asigurată prin instruirea lor continuă și progresivă, pornind de la problemele generale spre cele specifice unui grup de meserii. În cadrul disciplinelor tehnice, obiectul de studiu îl reprezintă realitatea tehnică din domenii determinate de activitatea social-utilă.

    Trăsătura esențială, definitorie a realității tehnice este calitatea acesteia de a fi o realitate construită, inventată. Nici un fenomen ethnic nu e dat, nu apare natural. Prin procesele tehnologice, gândirea exprimă în modul cel mai evident trecerea de la știința faptelor la tehnica efectelor, de la relații de cauzalitate la relații de consecințe și reglare.

    Aceste trăsături, ce caracterizează cunoașterea și activitatea tehnică, vor deveni, în plan didactic, obiective ale activității de predare-învățareși presupun folosirea, cu precădere, a metodelor active de învățare, a instruirii centrate pe elev.

       Ca metodă de instruire, învățarea centrată pe elev impune reconsiderarea unor componente ale actului pedagogic: accentul nu se mai pune pe abundența informațiilor, ci pe sisteme de concepții, noțiuni și principii fundamentale. Ea transformă elevul din obiect al formării în subiect, coparticipant la propria formare, în timp ce profesorul nu mai poate fi singura sursă de informații pentru elevi; rolul profesorului nu este doar de a transmite cunoștințe, ci de a organiza și îndruma activitatea de învățare, de a asista la formarea capacităților de autoinstruire ale elevilor, de a asigura adaptarea lor la situații noi.

În acest sens, în școala noastră s-au fost desfasurat activitati ca:

-       Aplicarea unor chestionare pentru determinarea stilurilor de învățare ale elevilor;

-       Aplicarea unor chestionare pentru determinarea nevoilor educative ale elevilor

 -  Dezbateri, in consiliul profesoral, ale temelor cuprinse in proiectele derulate in scoala 

   În contextul unei societăți care dorește să evolueze pe coordonatele economiei de piață echilibrul dintre cererea de educație și oferta educațională constituie un principiu fundamental al dezvoltării iar colaborarea școlii cu agentul economic, în cadrul unui parteneriat educațional, ar trebui să reprezinte o prioritate socială. Pornind de la aceasta idee, cadrele didactice care au in incadrare discipline din stagiile de pregatire practica ale elevilor, au incheiat in cursul anului scolar 2014-2015,  urmand traditia scolii,contracte de pregatire practica incheiate în baza OMECTS nr.3539 /2012 privind aprobarea CONTRACT DE PREGĂTIRE PRACTICĂ pentru efectuarea stagiului de pregătire practică a elevilor din învățământul profesional și ethnic.

 

 

Puncte tari :

•  oferta educațională a școlii este adaptată nevoilor de formare ale elevilor

· adaptarea lecțiilor la nevoile elevilor;

· interes pentru realizarea unui învățământ de calitate și preocuparea permanentă pentru utilizarea metodelor active de învățare;

· imparțialitate și promovarea egalității șanselor față de elevi

· încurajarea productivității, angajamentului, concentrării și eforturilor elevilor;

· încurajarea învățării centrate pe elev ;

· utilizarea de strategii didactice diverse pentru a răspunde stilurilor individuale de învățare ale elevilor;

· comunicare eficientă cu elevii;

· oferirea la timp de feed-back constructiv privind învățarea și progresul elevilor;

· asigurarea unei evaluări adecvate, riguroase, corecte și exacte;

· încurajarea elevilor să-și asume responsabilitatea pentru propriul proces de învățare.

 

Puncte  slabe:

· implicare insuficientă a unor cadre didactice în activitatea scolii

· desfășurarea unor ore utilizand metode tradiționale de învățare

· formalism în desfășurarea unor activități

 

 

 

2.2.2. Resurse didactice

 

 Materiale și resurse didactice

 

Cladiri-numarul de cladiri este 3.

Numărul clădirilor care găzduiesc spații de învățământ este de 2 .

Localul liceului  cu 16 săli de clasă in care sunt amenajate :

 5 laboratoare

 

Laboratoare informatica

                    

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Laborator industrie alimentara/chimie

 

                       

 

Atelier industrie alimentara

 

                        

 

 

2 cabinete:

      - Cabinet de orientare si consiliere privind cariera,

      - Cabinet pentru firma de exercitiu ,

Localul liceului a fost reabilitat prin programul Phare 2004-2006.

Școala cu trei săli de clasă a fost construită în 1899 și  are o sală de clasă, un atelier electrotehnic, un atelier mecanic auto și o cancelarie;

Internatul dimensionat pe 100 locuri a fost  dat în folosință în 1977.

 Parterul este aranjat și transformat, din nevoi obiective , în 2 săli de mese,  bloc alimentar  , spălătorie, cabinet medical, laborator de alimentație publică.

 

 

Școala dispune de:

-CDI  cu    : 18.000 de volume 

                    4 calculatoare Pentium 4

                    Imprimanta multifuncțională

                    TV și VIDEO

                    Colecții de publicații (ziare și reviste )

 

                            

 

 -un teren de sport in aer liber

-5 ha de teren arabil in folosinta

 

Elemente de dotare

Mobilier

Salile de clasa au mobilier nou .

Prin Programul Phare TVET , școala a fost dotată cu:

 

·         Lotul I: BIROTICĂ

·         Lotul II: IT

Astfel, numărul calculatoarelor a devenit 60, din care :

-25 calculatoare Pentium 4, legate în rețea-laboratorul II

- cate un calculator pentru fiecare director

-1 calculator utilizat de psihologul scolar

-5 calculatoare utilizate de personalul didactic auxiliar

-3 calculatoare în cancelarie

-aparatura si echipamente pentru atelier si laboratoare de agricultura si clinica veterinara

-aparatura si echipamente pentru atelier si laboratoare de industrie alimentara

 

Tractoare si masini agricole

 

 

 

 

 

 

 

 

 


     
  • Laborator AEL

                  -25 calculatoare Pentium 4 legate în rețea-laboratorul I

  • Laptopuri-7
  • Proiectoare-7

 

 

                                                  

Resurse financiare:

 

Finanțarea activității este realizată de la bugetul de stat și din surse extrabugetare

Principalele surse de venituri extrabugetare ale școlii sunt:

-       Contravaloarea produselor agricole obținute pe lotul în folosință.

-       Sume provenite din cazare și regie

 

PUNCTE TARI:

-          Spații proprii optime pentru desfășurarea instruirii practice în domeniul „ Industrie alimentara” si  „ Agricultura”,  reabilitate si dotate pron Programul Phare 2004 -2006.

-          Mobilier corespunzator în toate sălile de clasă

-          Conectare neintrerupta la Internet

-          Cabinet de orientare și consiliere psiho-pedagogică și profesională ;

-          Centru de documentare si informare

-          Internat si cantina

PUNCTE SLABE

-          Sală de sport de dimensiuni necorespunzătoare desfășurării activității de educație fizică

-          Lipsa laboratoarelor de fizica, electric, mecanic

 

 

2.2.3. Rezultatele  elevilor:

Elevi școlarizați în unitatea de învățământ (Anexa 3) :

 

 

 

 

 

 

Rata abandonului școlar pe niveluri de învățământ,

 

 

An scolar

Numar elevi inscrisi

Abandon

Rata de abandon

Exmatriculat

Rata de exmatriculare

Repetenti

Rata repetentiei

2008-2009

633

18

2,84

41

6,47

5

0.78

2009-2010

857

24

2,80

42

4,90

21

2,45

2010-2011

700

17

2,42

39

5,57

39

5,57

2011

2012

608

24

3,94

49

8,05

38

6,25

2012-2013

463

21

4,5

23

4.9

19

4,1

2014-2015

 

324

15

4,62

12

3.7

35

10,8

 

Se observa ca rata abandonului a crescut de la 4,5 % în anul scolar 2012-2013 la 4,62 % în anul scolar 2014-2015.In ceea ce priveste rata de exmatriculare, procentul a scazut de la 4,9 % în anul scolar 2012-2013 la 3,7% în anul scolar 2014-2015.

Rata repetentiei a crescut de la 4,1 % în anul scolar 2012-2013 la 10,8 % în anul scolar 2014-2015.

Din evolutia in timp a indicatorilor prezentati mai sus, se observa clar scaderea interesului pentru studiu al unor elevi (datorata, la randul ei, conditiilor materiale precare ale familiilor unora dintre elevi, precum si increderii scazute in sistemul de educatie, in oferta de pa piata muncii pentru cei care finalizeaza studiile liceale) dar si cresterea exigentei unor profesori, menita sa asigure o calitate sporita a actului educational.

Rata de promovare  pe niveluri de învățământ

 

 

Numar elevi promovati pe medii

 

5,00-5,99

6,00-6,99

7,00-7,99

8,00-8,99

9,00-10

Ciclu inferior

22

51

27

10

0

Ciclu superior

34

42

33

15

1

Invatamant profesional

9

28

3

1

-

Total

65

121

63

26

1

Ponderea ( % )

Raportata la numarul de elevi existenti la sfarsitul anului scolar (2014-2015)

23,5

43,8

22,6

9,4

0,3

 

 

 

 

 

 

 

Evoluția ratei de succes  a elevilor scolii

 

În anul școlar 2014-2015, rezultatele elevilor la examenele de absolvire au fost următoarele :

Ø  La examenul de bacalaureat, promovabilitatea a fost de 29 %

Ø  La examenul pentru certificarea competențelor profesionale pentru nivelul 3 de calificare, promovabilitatea a fost de 100% (

Ø  La examenul pentru certificarea competențelor profesionale pentru nivelul 4 de calificare, promovabilitatea a fost de 100%(raportare  la numarul de elevi prezenti )

 

În anul școlar 2013-2014, rezultatele elevilor la examenele de absolvire au fost următoarele :

Ø  La examenul de bacalaureat, promovabilitatea a fost de 27 %

Ø  La examenul pentru certificarea competențelor profesionale pentru nivelul 3 de calificare, promovabilitatea a fost de 100 % .

     Rezultate obținute de elevi la concursuri școlare :

 

An școlar

Premiul I

Premiul II

Premiul III

Mențiuni

Total

 

2006-2007

 

8

4

2

4

19

2007-2008

 

6

3

2

2

13

 

2008-2009

7

4

6

2

19

 

2009-2010

5

5

1

3

14

2010-2011

2

 

2

-

-

4

2011-2012

1

 

1

-

-

2

 

 

 

 

 

 

 

 

2012-2013

3

 

1

-

-

4

2013-2014

1

1

-

-

2

2014-2015

1

-

-

-

1

 

 

Rezultate obținute de elevi la concursuri extrașcolare :

Anul scolar

Premiu/Rezultat la Concursuri nationale-faza judeteana

Premiu/Rezultat la Concursuri nationale

Premiu/Rezultat la Concursuri internationale

Total

2009/2010

4

 

2

6

 

2010/2011

3

1

2

9

 

2011/2012

2

 

 

2

2013/2014

29

 

 

29

2014/2015

19

21

5

45

 

 

Concluzii:  Numarul premiilor obtinute de elevii scolii la faza judeteana a olimpiadelor si concursurilor profesionale a scazut fata de anii scolari trecuti, cu toate ca toti participantii au obtinut premii, dar numarul participantilor a fost mai redus si acest fapt este ingrijorator si ridica un semn de intrebare: facem noi, profesorii, exact ce si atat cat ar trebui pentru a-i motiva suficient pe elevi ?

La concursurile extrascolare, am inregistrat o evolutie pozitiva, atat prin premiile obtinute, cat si prin participarea mai numeroase în anii scolari 2013-2014 si 2014-2015.

 

PUNCTE TARI:

La nivelul examenelor de certificare a competentelor rezultatele sunt foarte bune

Participarea elevilor la concursuri extracurriculare este un fapt imbucurator

PUNCTE SLABE :

Procent mare  de elevi care au abandonat școala

Procent mare  de elevi care au fost exmatriculati

Procent mic de promovabilitate la examenul de bacalaureat

Procent mare de medii școlare în intervalul 6-6,99, ceea ce indică existența mediocrității

 

2.2.4. Informarea, consilierea și orientarea elevilor

 Aceasta activitate se realizeaza in scoala astfel:

-          de catre diriginti, in cadrul orelor de consiliere si in cadrul activitatilor extracurriculare si extrascolare

-          de catre consilierul educativ, in cadrul activitatilor extracurriculare si extrascolare

-          de catre consilierul scolar, prin activitati de consiliere individuala –desfasurate in cabinetul de specialitate, prin activitatile de consiliere de grup la care participa adesea invitati – reprezentanti ai institutiilor cu care scoala are incheiate  parteneriate, persoane autorizare care pot oferi elevilor raspunsuri la intrebari, exemple, sugestii.

-           

Proiecte educative:

PROGRAMULUI „SCOALA ALTFEL: SA STII MAI MULTE, SA FII MAI BUN” 2015

Proiecte:

JOB SHADOW DAY

 „Angajat pentru o zi” - CJE

Numărul de activități derulate : 44

 

Tipuri de activități derulate:

 

CULTURAL – ARTISTIC

Descoperiri care au revolutionat lumea , Pelerini in Tara Sfanta, Atelierul de lectura , Atelier de teatru, Calatori in tarile francofone, Personajul meu preferat, Literatura si film, Istoria Sportului, Bunele maniere se invata, Sarbatorile pascale in viziunea elevilor, Sfintii si duhovnicii ortodoxiei, Wild Carpathia , Filmul – forma de educatie, Atelier practic- realizare de afise, Confectionat felicitari, Splendorile calcarului, Topul descoperirilor romanesti, Viata Reginei Maria, Literatura si cinematografie – Morometii, Monumente istorice- Crucea eroilor neamului la Busteni, Momente si schite de I.L.Caragiale- interpretate de mari actori romani

STIINTIFIC:

Aplicare teste psihologice , Teste de logica distractiva, Dezastre naturale, Matematica distractiva, Calatorie la capatul Pamantului, Istoria matematicii,

ECOLOGICE:

Traim intr-un mediu sanatos

TEHNIC:

Natura tehnologiei si tehnologia naturii, Elemente utilizate in serviciul militar, Prepararea tortului festiv, Vizita la agentii economici, Descoperiri care au revolutionat lumea, Elemente utilizate de om

CETATENIE CIVICA :

Eu si comunitatea

EDUCATIE PENTRU SANATATE

Sport si sanatate , Drumetii si cercetare,  Tutunul , alcoolul si drogurile un pericol pentru sanatate, Dezvoltarea armonioasa prin stil de viata sanatos, Excursie la Busteni 

VOLUNTARIAT :

Job Shadow Day, Tanarul antreprenor 

 

Resursele implicate (număr cadre didactice, număr elevi, părinți, parteneri institutionali, ONG-uri etc.):

Au participat toate cadrele didactice si toti elevii, 11 parteneri institutionali

Parteneri implicați (numele instituției, proiectul):

Partenerii institutionali au fost : CDI, CJE , ISJ Ialomita, Junior Achivement Romania, SC IMPEX AGROREP TANDAREI SRL , SC EXCELSIOR SRL TANDAREI,  SC BEBBYR COM SRL, Centrul Militar Judetean , Cabinet medical, Pompieri Tandarei, Fundatia „Noi orizonturi pentru tineri si comunitate”

 Spații de desfășurare a activităților (în cazul în care au fost și altele, în afara unității de învățământ):  Sediile agentilor economici vizitati , Pompieri Tandarei

Obiectivele urmărite:

Dobandirea deprinderilor de viata independenta si autonomie personala;

Dezvoltarea inteligentelor multiplie;

Formarea unor tineri cu o cultura comunicationala de baza, capabili sa- si utilizeze in mod creativ si eficient propriile capacitati;

Crearea unei motivatii optime pentru activitatea extrascolara;

Imbunatatirea relatiei scoala- familie-comunitate locala;

Formarea gandirii autonome , reflexive , critice;

Stimularea curiozitatii;

Dezvoltarea spiritului de echipa si a initiativelor personale in cadrul unui grup;

Promovarea imaginii scolii in comunitatea locala prin implicarea elevilor in activitati derulate in parteneriat cu diverse institutii

Proceduri/ criterii  de evaluare a activității:

Chestionare directa

Aprecieri verbale

Dezbateri

Produsele activitatilor

Prezentari PPT

Teste

 

Rezultate înregistrate (aprecieri calitative si cantitative):

In urma activitatilor realizate, toate obiective propuse au fost atinse. Elevii s-au implicat activ in proiecte si activitatti , manifestand interes , curiozitate, dorinta de colaborare si de socializare , dorinta de a se afirma prin calitati si de a-si valorifica aptitudini pe care nu au avut ocazia sa si le puna in valoare in procesele instructiv – educative clasice. Cadrul non-formal de organizare a activitatilor a constituit un plus pentru reusita acestora. In urma activitatilor derulate , elevii din grupul tinta au dobandit competente si abilitati necesare insertiei sociale si autodezvoltarii personale si profesionale  prin activitati extracurriculare. Atragerea in aceste activitati a unui numar cat mai mare de membri ai comunitatii , colaborarea cu institutii si agenti economici  interesati de activitati cu specific educational s-a dovedit benefica atat pentru elevi ( orienterea profesionala a acestora), cat si pentru institutia scolara           ( promovarea valorilor institutiei si o buna deschidere catre comunitatea locala).

Specificul activitatilor derulate in saptamana 6 -10 aprilie a condus la o buna relationare / intercunoastere profesor-elev, elev-elev.

Puncte tari:

-experienta cadrelor didactice in domeniul activitatilor extrascolare;

-implicarea grupului tinta in proiectarea activitatilor;

-diversitatea activitatilor propuse;

-posibilitatea de a aprofunda o varietate de teme de interes pentru adolescenti, teme abordate in mod normal in orele de consiliere si orientare, ore insuficiente pentru a epuiza astfel de subiecte;

-o mai buna relationare elev-elev, profesor-elev, permisa de cadrul non-formal in care au loc activitati de degajarea pe care o permite desprinderea de cadrul formal al orelor de curs;

-oportunitatea oferita elevilor de a interaqctiona cu profesori care nu fac parte din colectivul de cadre didactice al clasei sau de a cunoaste colegi de la alte institutii de invatamant , in cadrul activitatilor derulate in colaborare cu acestea;

-oportunitatea de a vizita institutii altfel inaccesibile elevilor;

 

Puncte slabe:

-fonduri extrabugetare insuficiente;

-neparticiparea tuturor elevilor din grupul tinta la activitatile derulate;

-imposibilitatea de a raspunde tuturor preferintelor elevilor;

-lipsa elementelor de stimulare a elevilor participanti la concursurile initiate;

 

Recomandări, sugestii (din partea elevilor, parintilor, cadrelor didactice, partenerilor de proiecte):

-pentru activitatile din aceasta saptamana ar trebui alocate fonduri speciale de catre MECS , tinand seama de faptul ca nu toti copiii au posibilitati materiale pentru a putea participa la activitati ce presupun costuri .

 

 

  

2.3. Analiza SWOT (rezumat și matrice)

 

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

▪ Resurse umane existente:

  - cadre didactice calificate, cu experiență, cu vechime în această unitate școlară

Dotarea laboratoarelor și atelierelor din domeniul agricultura si industrie alimentara la standarde europene

▪ Oferta educațională a școlii este adaptată nevoilor de formare ale elevilor

▪ Existența unui C.D.I.

▪ Existența unui cabinet de consiliere psihopedagogică

▪ Servicii oferite elevilor prin internatul și cantina școlii

▪ Contractele încheiate cu agenții economici dau posibilitatea desfășurării instruirii practice la aceștia

 

▪ Toți elevii școlii au posibilitatea să se informeze prin tehnologia de calcul și comunicare

 

PUNCTE SLABE

▪ Lipsa dotării laboratoarelor și atelierelor din domeniul electric, mecanic, precum și cabinetului pentru profilul servicii

▪ Uzură avansată a parcului auto

▪ Utilizarea de anumite cadre didactice a

unor metodologii neadecvate

▪ Formalism în desfășurarea unor activități

▪ Mulți elevi cu rezultate slabe la învățătură

▪ Incapacitatea multor elevi de a valorifica propriile cunoștințe

▪ Inerția în desfășurarea activității unor cadre didactice care resping schimbarea, încetinind procesul de reformă

▪ Colaborarea slabă cu familiile elevilor

▪ Lipsa fondurilor de promovare

▪ Clădirea internatului/cantinei are un grad avansat de uzură

 

OPORTUNITĂȚI

▪ Legislație care permite acreditarea ca furnizor de formare continuă a adulților

▪ Oferte de proiecte europene

▪ Legislație care susține reforma în școală

AMENINȚĂRI

▪ Reducerea indicatorului demografic

▪ Situația financiară precară a familiilor elevilor

▪ Inserția profesională redusă a absolvenților

▪ Volum scăzut de cunoștințe din gimnaziu, precum și carențe educative ale elevilor care se înscriu la școala noastră

▪ Lipsa implicării părinților în sprijinirea școlii, din punct de vedere material

▪ Influenta negativa a educatiei non-formale asupra elevilor lipsiți de orientare și consiliere corespunzătoare în familie

 

 

 

MATRICEA  SWOT

 

PUNCTE TARI (S)

 

PUNCTE SLABE (W)

OPORTUNITATI (O)

STRATEGII S-O

Impact pozitiv→actiuni concrete:

-Perfecționarea continuă a cadrelor did.

-Dotarea laboratoarelor de agric și ind alim. (Utilizarea mijloacelor moderne)

- Scriere de proiecte-Erasmus+

- Acreditarea școlii ca furnizor de FPA

- Dezvoltarea unei rețele de colaborare/ relații de parteneriat cu alte școli

- Informarea tuturor resurselor umane interesate/disponibile să participe la scrierea de proiecte

- Informarea privind noutățile din domeniul de pregătire

- Informare în metodica de specialitate

- Consilierea colectivă și individuală atât a elevilor, cât și a adulților

- Consilierea elevilor în vederea angajării în noi proiecte

- Consilierea cadrelor în vederea dezvoltării personale

- Scriere de proiecte pentru modernizarea internatului

- Perfecționarea personalului auxiliar

- Implicarea agenților economici în FPA ( efectuarea practicii) și în scrierea de proiecte

- Acordarea de către agenții economici de consultanță tehnică pentru atelierele și laboratoarele nou dotate

- Utilizarea experienței acumulate în timpul implementării proiectelor  derulate pentru angajarea în noi proiecte

- Popularizarea succesului la proiectele derulate și exemple de bune practici

STRATEGII W-O

Impact negativ→

actiuni concrete:

- Dotarea laboratoarelor și atelierelor electric, mecanic și a cabinetului pentru profil servicii

- Completarea, modernizarea parcului auto

- Perfecționare metodică de specialitate

- Motivarea intrinsecă a cadrelor

- Stimularea materială și morală a cadrelor didactice

- Conștientizarea elevilor în legătură cu rolul formării profesionale inițiale și continue

- Implicarea cadrelor în toate activitățile din școală

- Implicarea părinților în viața școlii

- Atragere de sponsorizări

 

 

 

AMENINTARI (T)

STRATEGII S-T

Impact pozitiv→actiuni concrete:

- Creșterea credibilității școlii și a atracției pe care o exercită asupra populației școlare

- Egalitate de șanse acordată tuturor elevilor, indiferent de starea materială

- Educația morală formează elevilor o scară de valori ce le permite depășirea complexelor de inferioritate

- Pregătirea elevilor pentru concurența de pe piața muncii

- Organizarea de cosultații/meditații în vederea acoperirii lacunelor

- Consiliere colectivă și individuală

- Organizarea de activități educative în vederea reducerii efectelor negative ale educației non-formale

- Adaptarea ofertei educaționale la piața muncii

- Implicarea părinților în activitățile organizate în școală

- Informarea elevilor privind piața muncii

- Autoinformare a elevilor

- Conștientizarea nevoii de autodepășire/ dezvoltare personală și profesională continuă

- Consilierea adulților

- Participarea agenților economici la susținerea financiară a elevilor

- Implicarea agenților economici în inserția profesională a absolvenților

- Obținerea de facilități de la agenții economici pentru pregătirea profesională și dezvoltarea personală a viitorilor absolvenți

- Desfășurarea de activități în cercuri pentru crearea de deprinderi utile angăjării ulterioare

- Desfășurarea de activități în cercuri în scopul dezvoltării personale și pregătirii profesionale

 

STRATEGII W-T

Impact negativ→

actiuni concrete:

- Dotarea laboratoarelor și atelierelor în vederea creșterii atractivității școlii

- Achiziționarea de echipamente corespunzătoare unei formări profesionale cât mai complete

- Formarea de competențe și abilități specifice meseriei

 

- Completarea și modernizarea parcului auto

- Perfecționarea metodică a cadrelor didactice

- Dezvoltarea personală a cadrelor didactice

- Organizarea de consultații/meditații pentru îmbunătățirea rezultatelor școlare

- Conștientizarea nevoii de autodepășire/ dezvoltare personală și profesională

- Organizare de activități novatoare (pentru eliminarea inerției)

- Inițierea de activități comune profesori-elevi-părinți

- Atragere de sponsorizări

 

 

 

 

2.4. Rezumatul aspectelor principale care necesită dezvoltare (priorități și obiective generale)

 

 Analizand MATRICEA SWOT, rezultă prioritățile școlii :

  1. Asigurarea calității în activitatea școlii
  2. Aplicarea invățarii centrate pe elev
  3. Dezvoltarea bazei didactico-materiale și atragerea de resurse financiare
  4. Dezvoltarea resurselor umane ale școlii
  5. Acordarea, pentru toți elevii, a unor servicii adecvate de orientare și consiliere psihopedagogică
  6. Eficientizarea relațiilor parteneriale existente și dezvoltarea de noi parteneriate pentru școală

 


 

    Partea a IV a.  Modalități de implementare a strategiei de evaluare a calității  

 

Acțiuni propuse

Rezultate așteptate

Termen de finalizare

Responsabil

Parteneri

Sursa de finanțare

Diseminarea informațiilor privind calitatea în educație și a implicațiilor introducerii sistemului la nivelul unităților de învățământ.

Prezentarea in CA, CP, Consiliul reprezentativ al elevilor, Consiliul reprezentativ al parintilor

  • PRAI/PLAI/PAS
  • Ghidului CEAC din invatamantul preuniversitar
  •  HG nr. 21/2007 –Standarde de acreditare si evaluare periodica a unitatilor de invatamant preuniversitar
  • Raportul de autoevaluare pentru anul scolar 2012-2013
  • Prezentarea planului de imbunatatire

Completarea punctelor de documentare cu legile și actele normative nou apărute în domeniul calității în educație.

 

 

 

 

 

Cunoașterea cadrului legal privind asigurarea calității în sistemul educațional

 

 

 

 

Asigurarea transparenței informațiilor de interes public

 

 

 

 

 

 

 

Noiembrie  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  

 

 

Directori

Membri CEAC

 

 

  

 

Cadre didactice

Parinti

Elevi

 

Organizarea cadrului pentru desfășurarea activităților privind calitatea în educație

  • Constituirea Comisiilor de evaluare și asigurare a calității în toate unitățile de învățământ

 

 

 

  • Elaborarea Regulamentului de funcționare a Comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității.

 

 

  • Elaborarea de proceduri

 

   

  • Elaborarea manualului calitatii

 

  

Numirea prin decizie, de către director a membrilor comisiei de evaluare și asigurare a calității

 

 

 

 

Alocarea de responsabilități și stabilirea domeniilor de acțiune a membrilor Comisiei

  

Documente scrise care descriu  modul în care urmează să se   desfășoare o activitate

                                     

Referiri la procedurile aplicabile, descriere a proceselor sistemului de management al calitatii,iinterdependenta dintre aceste 

 

 

 Octombrie

 

 

 

 

 

 

Octombrie

 

 Octombrie –iunie

 

  

Octombrie

 

 

 

 Director

 

 

 

 

 

 

Consiliul de administratie

 

 Responsabilii de compartimente

   

Membrii CEAC

 

 

 

Promovarea unei culturi a calității la nivelul unităților de învățământ

·         Realizarea,  unor puncte de afișaj cu legislația specifică în domeniul calității în educație, a strategiilor și procedurilor de implementare a acesteia în învățământul preuniversitar.      

·         Promovarea ofertei educationale a unitatii de învățământ

·         Afișarea misiunii, viziunii, prioritățile școlii în locuri vizibile, accesibile atât personalului unității, cât și vizitatorilor acesteia.

·         Proiectarea activității compartimentelor /comisiilor/ catedrelor pe baza unor proceduri de colectare regulată a feed-back-ului din partea beneficiarilor.

 

 

 

 

Asigurarea transparenței informațiilor de interes public cu privire la programele de studii/ certificatele/diplomele/calificările oferite de unitatea de învățământ

 

Stabilirea ofertei educaționale a unităților de învățământ în raport ce cerințele pieței muncii 

 

 

   

Identificarea necesarului de formare a personalului didactic

 

 

 

 

Septembrie –iunie

 

 

 

 

Noiembrie-iunie

 

 

 

 Septembrie

 

 

 

 

Responsabilul CEAC

 

 

 

 

Comisia de promovare a imaginii școlii

 

  

  Responsabilul cu perfectionarea

 

 

Implementarea strategiilor privind calitatea la nivelul structurilor organizaționale

  • Elaborarea  planurilor strategice și operaționale la nivelul fiecărui compartiment funcțional al instituției de învățământ
  • Elaborarea  criteriilor care definesc  performanța cerută elevilor/ cadrelor didactice pentru îndeplinirea cerințelor sistemului de management al  calității.
  • Întocmirea rapoartelor de autoevaluare la nivelul catedrelor/comisiilor și compartimentelor.
  • Utilizarea rezultatelor autoevaluării pentru optimizarea funcționării și dezvoltării instituției.
  • Elaborarea planurilor de imbunatatire
  • Monitorizarea activității.

 

 

 

Realizarea materialelor la nivelul compartimentelor

  

 

Elaborarea procedurilor și instrumentelor de autoevaluare instituțională, în acord cu prevederile legale

 Respectarea cadrului legal

 Amelioarea /eliminarea punctelor slabe

 

 

 

Octombrie

 

 

 

Septembrie-iunie

 

 

 

Responsabilul

Compartimentului

 

 

Membrii CEAC

 

 

Evaluarea constructivă și consilierea cadrelor didactice în cadrul procesului de predare-învățare

·         Asistarea la ore a tuturor cadrelor didactice de către director, membrii comisiei de asigurare a calității,  responsabili de comisii metodice

·         Valorificarea asistențelor. Elaborarea planurilor de îmbunătățire a activității și implementarea măsurilor corective.

·         Familiarizarea cadrelor didactice cu formularele de evaluare a activității prin prelucrarea lor la nivelul catedrelor/comisiilor.

·         Analiza criteriilor de evaluare a activității didactice, în cadrul ședințelor de catedră.

 

 

 

 

Respectarea programului de asistențe (grafice/fișe de asistență

 

 

Amelioarea /eliminarea punctelor slabe

 

 

 

 

Completarea corectă a formularelor de evaluare/autoevaluare

 

 

 

 

Septembrie-iunie

 

Septembrie-iunie

 

 

 

Directori,

Membrii CEAC

Responsabilii comisiilor metodice

 

 

Responsabilii comisiilor metodice

Membrii CEAC

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Partea a V a. Instrumente și proceduri de evaluare internă a calității

 

 

Actiuni propuse

 

Rezultate asteptate

Termen

Responsabil

Monitorizare

Elaborarea  instrumentelor de evaluare a elevilor

           

 

Teste de evaluare

Instrumente de monitorizare a progresului

 

Septembrie-iunie

Toate cadrele didactice

Responsabilii comisiilor metodice

Elaborarea instrumentelor de evaluare a cadrelor didactice

Fisa de evaluare in vederea acordarii calificativului

 Septembrie 

Membrii Consiliului de administratie

Director

Elaborarea rapoartelor de monitorizare

Raport de monitorizare

Decembrie

Februarie

Aprilie

Membrii CEAC

Director

Elaborarea raportului de autoevaluare

Raport de autoevaluare

Nivelul de atingere a obiectivelor

Mai-septembrie

Membrii CEAC

Director

Elaborarea de proceduri specifice fiecarui tip de evaluare

Proceduri

Septembrie-iunie

Membrii CEAC

Director

 

 

 

 

Return to top

Modificat: 14-Dec-2017 09:57