LICEUL TEHNOLOGIC TANDAREI ”O SCOALà PENTRU PROFESIONISTI DE DIMENSIUNE EUROPEANÔ
CUPRINS
Partea I. Contextul1.1. Misiunea si viziunea scolii1.2. Profilul scolii1.3. Beneficiile asigurarii calitatii1.4. Analiza rezultatelor si evolutiilor din anul scolar trecut1.5. Prioritãti la nivel national1.6. Prioritãti si obiective la nivel regional si local
Partea a II-a – Analiza nevoilor2.1. Analiza mediului extern (Analiza profilului economic, Analiza pietei muncii, Date demografice, Cerintele pietei muncii si nevoile utilizatorilor finali inclusiv ale elevilor, informatii relevante privind dezvoltarea ÎPT si nevoile de competente pentru domeniile în care scoala oferã formare profesionalã, concluzii clare în legãturã cu implicatiile privind viitorul ÎPT2.2. Analiza mediului intern2.2.1. Predarea si învãtarea2.2.2. Resurse didactice2.2.3. Rezultatele elevilor2.2.4. Informarea, consilierea si orientarea elevilor2.2.5. Calificãri si curriculum2.2.6. Resurse materiale si umane2.2.7. Parteneriat si colaborãri2.3. Analiza SWOT (rezumat si matrice)2.4. Rezumatul aspectelor principale care necesitã dezvoltare (prioritãti si obiective generale)Partea a III-a –Planul operational3.1. Obiectivele specifice si tintele scolii3.2. Actiuni pentru scoalã (incluzând responsabilitãtile, termenele si resursele)Partea a IV-a – Modalitati de implementare a strategiei da evaluare a calitatiiPartea a V-a – Instrumente si proceduri de evaluare interna a calitatii
Partea a VI-a – Modalitati de imbunatatire a calitatii Partea I – Context
1.1. Misiunea si viziunea scolii
Misiunea scolii: În scoala noastrã toti elevii beneficiazã de egalitatea sanselor, de dialog si tolerantã. Pregãtirea teoreticã si practicã de calitate le dezvoltã spiritul de echipã si responsabilitatea necesarã atât în carierã cât si pentru integrarea în comunitate. Politica scolii încurajeazã performanta si învãtarea pe tot parcursul vietii, asigurând formãrii absolventilor o dimensiune europeanã.
Viziunea scolii: Liceul Tehnologic Tandarei – o scoala pentru profesionisti de dimensiune europeana
1.2. Profilul scolii
Existenta LICEULUI TEHNOLOGIC tÃNDÃREI este legatã de înfiintarea , în urmã cu 41 de ani , a Liceului Teoretic care, în 1977 , s-a transformat în Liceul Agroindustrial , iar din 1991 a devenit Grupul ªcolar Agricol . Populatia scolara an scolar 2015-2016:
Total elevi : 268
Oferta de formare 2015-2016
1.3. Beneficiile asigurarii calitatii
Calitatea inseamna asigurarea pentru fiecare educabil a conditiilor pentru cea mai buna, completa si utila dezvoltare. Calitatea este dependenta de valorile societatii in care functioneaza sistemul respectiv de educatie. ● Valorile calitatii in educatie ar putea fi:democratia, umanismul, echitatea, autonomia morala si intelectuala, calitatea relatiilor interpersonale, imbogatirea comunitatii, insertia optima sociala si profesionala etc. Printre valorile care fundamenteaza definirea calitatii in educatie se pot enumera: - scoala urmareste satisfacerea nevoilor si intereselor imediate ale educabililor - scoala transmite cultura/civilizatie - scoala raspunde nevoilor sociale/comunitare Cresterea calitatii educatiei trebuie sa devina, in mod explicit, baza intregului proces de proiectare/planificare realizat la nivelul institutiei educative, iar ciclul dezvoltarii institutiei educative trebuie considerat un ciclu al calitatii. Imbunatatirea calitatii este efectul realizarii proceselor specifice, in domeniile definite si folosind componentele stabilite de lege si de institutia educativa. La randul ei, imbunatatirea calitatii educatiei va conduce la adecvarea serviciilor educationale la nevoile exprimate si implicite ale beneficiarilor, precum si la cresterea satisfactiei acestora fata de serviciile educationale oferite. De aceea, managementul institutiei educative si Comisia de Evaluare si Asigurare a Calitatii vor elabora si vor implementa toate documentele si procedurile specifice, astfel incat sa se asigure o permanenta crestere a calitatii educatiei oferite de Grupul Scolar Agricol –Tandarei. Asigurarea calitatii educatiei oferite este si trebuie sa fie un efort comun, in beneficiul tuturor factorilor implicati. De aceea: • Cadrele didactice vor contribui la asigurarea calitatii prin: - pregatire continua - adecvare la nevoile elevilor si ale comunitatii - activitate didactica in conformitate cu documentele normative si bazata pe o metodologie centrata pe elev - invatare continua, dezvoltare profesionala si personala - evaluare si autoevaluare • Elevii vor contribui la asigurarea calitatii educatiei prin: - invatare continua - implicare activa si responsabila in propria educatie - participare la viata scolii • Parintii elevilor, autoritatile locale, comunitatea in general, vor contribui la asigurarea calitatii educatiei prin: - implicare activa si responsabila in viata scolii - participarea la coducerea unitatii scolare - asigurarea resurselor si conditiilor pentru o educatie de calitate • Managementul institutiei educative va contribui la asigurarea calitatii educatiei prin: - asigurarea resurselor, bazei logistice si a conditiilor pentru o educatie de calitate - asigurarea comunicarii interne si externe a institutiilor educative - conducerea proceselor de dezvoltare institutionala • Comisia pentru evaluarea si asigurare a calitatii educatiei va contribui la asigurarea calitatii educatiei prin: - publicarea raportuluianual de evaluare interna privind calitatea educatiei in institutia educativa - inaintarea catre conducerea institutiei educative a propunerilor de imbunatatire a calitatii educatiei - cooperarea cu ceilalti „actori” implicati.
1.4. Analiza rezultatelor si evolutiilor din anul scolar trecut
Dezvoltarea resurselor umane ale scolii Cresterea mobilitãtii profesionale a personalului didactic din învãtãmântul TVET si nevoia de noi competente si abilitãti datoratã progresului tehnologic determinã necesitatea formãrii continue a personalului didactic al scolii .
I. Formare profesionala -prin cursuri de formare continuã organizate de CCD si ISJ.
II. Perfectionare - prin GRADE DIDACTICE Au sustinut examenele urmatorii profesori:
Asigurarea interna a calitatii Acest proces a fost realizat de cãtre Comisia de evaluare interna si asigurare a calitãtii constituitã la nivelul scolii si a constat în: -Monitorizarea internã a activitãtii scolii -Întocmirea raportului de autoevaluare -Întocmirea planului de îmbunãtãtire
Obiectivele specifice ale POS DRU sunt: - promovarea educatiei si formãrii initiale si continue de calitate, incluzive pentru învãtãmântul universitar si cercetare; - promovarea culturii antreprenoriale si îmbunãtãtirea calitãtii si productivitãtii muncii; - facilitarea insertiei pe piata muncii a tinerilor si somerilor pe termen lung; - dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive; - promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale; - îmbunãtãtirea serviciilor publice de ocupare; - facilitarea accesului la educatie si piata muncii a grupurilor vulnerabile. POS DRU cuprinde pentru perioada 2007-2013, urmãtoarele axe prioritare relevante pentru dezvoltarea educatiei si formãrii profesionale continue: Axa Prioritarã 1. Educatie si formare profesionalã în sprijinul cresterii economice si dezvoltãrii societãtii bazate pe cunoastere a) Accesul la educatia initialã si la formarea profesionalã de calitate; b) Învãtãmânt superior de calitate; c) Dezvoltarea resurselor umane din educatie si formare; d) Asigurarea calitãtii în formarea profesionalã continuã (FPC) e) Educatia superioarã în sprijinirea sectorului de cercetare. Axa Prioritarã 2. Conectarea învãtãrii pe tot parcursul vietii cu piata muncii a) Tranzitia de la scoalã la viata activã; b) Prevenirea si combaterea pãrãsirii timpurii a scolii; c) Acces si participare la FPC. Alte Programe Operationale care au relevantã pentru educatie si formare profesionalã: - Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitãtii Economice (POS CCE) care în cadrul Axei prioritare 3 “Tehnologia Informatiei si Comunicãrii” pentru sectoarele privat si public permite sustinerea unitãtilor scolare pentru construirea de retele broadband pentru scoli primare, gimnaziale si licee. - Programul Operational Regional 2007-2013 (POR), care în cadrul Axei Prioritare 2 „Îmbunãtãtirea infrastructurii sociale”, permite reabilitarea /modernizarea/dezvoltarea/ echiparea infrastructurii educationale preuniversitare, universitare si a celei pentru formare profesionalã continuã
1.6. Prioritãti si obiective la nivel judetean – conform PLAI 2012-2020
PRIORITATEA 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI TVET CU PIATA MUNCIIObiectiv: ♦ Corelarea ofertei scolilor IPT din judet cu nevoile de calificare, în conditiile de calitate a procesului de educatie si formare profesionalã, în scopul facilitãrii tranzitiei de la scoalã la viata activã si continuãrii învãtãrii pe parcursul întregii vieti
PRIORITATEA 2 : ASIGURAREA DE ªANSE EGALE PRIN SISTEMUL TVET PRIVIND ACCESUL LA EDUCAtIE AL ELEVILOR CU CERINtE EDUCAtIONALE SPECIALE (CES). Obiective: ♦ Cresterea numãrului elevilor în învãtãmântul TVET din mediul rural, a elevilor cu dificultãti de învãtare si a celor cu handicap pentru a obtine calificãri in domeniile de calificare prioritare la nivel judetean. ♦ Îmbunãtãtirea calitãtii procesului de pregãtire profesionalã prin învãtãmântul TVET în scopul cresterii sanselor de integrare socio-profesionalã.
PRIORITATEA 3 : DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ªCOLILOR TVET DIN JUDET ÎN PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZAtII Obiective: ♦ Reabilitarea si dotarea minimalã cu echipamente didactice a scolilor TVET din judet. ♦ Îmbunãtãtirea dotãrii cu calculatoare a unitãtilor scolare TVET si asigurarea accesului la Internet
PRIORITATEA 4 :EFICIENTIZAREA RELAtIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ªI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE PENTRU TVET Obiectiv: ♦ Dezvoltarea parteneriatelor sociale active de formare profesionalã pe bazã de acorduri pentru toate unitãtile scolare TVET
PRIORITATEA 5 : DEZVOLTAREA SISTEMULUI TVET PRIN ATRAGEREA DE SPECIALIªTI ªI FORMAREA CONTINUÃ A RESURSELOR UMANE DIN ªCOLILE TVET ALE JUDETULUI Obiective: ♦ Asigurarea accesului cadrelor didactice din învãtãmântul TVET la programe de formare continuã specifice noilor competente profesionale si atragerea de noi specialisti în domeniu. ♦ Asigurarea calitãtii învãtãmântului din mediul rural a unitãtilor scolare TVET.
PRIORITATEA 6 :EFICIENTIZAREA ªI DEZVOLTAREA ACTIVITÃtILOR DE CONSILIERE PROFESIONALÃ A TINERILOR Obiectiv : ♦ Dezvoltarea orientãrii si consilierii profesionale în scopul cresterii performantelor educationale si ratelor de tranzitie cãtre nivele superioare de educatie.
Partea a II-a – Analiza nevoilor
2.1. Analiza mediului externDemografia Populatia reprezintã un element esential al devenirii umane. De mãrimea, dar si de calitatea populatiei depind toate procesele socio-economice dintr-un anumit spatiu social. In perioada 2003-2025, populatia scolara la nivelul judetului Ialomita se va afla pe o curba puternic descendenta. Efectivele scolare se vor reduce cu circa 17500 persoane (sursa PLAI 2009-2013) Din punct de vedere al structurii, cele mai semnificative modificari se vor inregistra in randul populatiei din grupa 15-24 ani, care se va reduce cu 36.4% si in randul populatiei din grupa 7-14 ani, care se va reduce cu 34.1%.
Principalele concluzii din analiza demograficã. Implicatii pentru IPT a) Declinul demografic general va continua, în mod accentuat pentru populatia tânãrã. De aici, nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltãrii resurselor umane, sprijinitã de investitii corespunzãtoare în capitalul uman. b) Reducerea naturalã prognozatã a populatiei tinere va fi agravatã de migratia externã (cu tendintã de accentuare dupã 2007, în cadrul procesului de integrare în UE). Apare pericolul unui deficit de fortã de muncã tânãrã înalt calificatã (IT, stiinte si tehnologie, etc.) precum si de tineri lucrãtori cu diverse calificãri cãutate pe piata europeanã a muncii (ex.:constructii ) Se desprinde nevoia de: ■ Crestere a nivelului de calificare si a motivãrii fortei de muncã tinere de a participa la forta de muncã. ■ Racordare realistã la piata europeanã a muncii a activitãtilor de informare, orientare si consiliere c) Se prognozeazã reduceri semnificative ale populatiei scolare (fatã de 2005), îndeosebi în grupul tintã 15 -18 ani in care se incadreazã elevii de liceu/SAM. d) În schimb, proiectiile privind structura pe grupe de vârstã indicã pentru viitor (2015-2025) o consolidare relativã a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piata muncii, ceea ce va conduce la o nevoie crescândã de formare continuã – oportunitate în atentia scolilor interesate de compensarea pierderilor de populatie scolarã!) Fatã de aceste constatãri, se recomanda: v Optimizarea alocãrii resurselor, prin: · concentrarea pregãtirii în scoli viabile, în paralel cu · rezolvarea problemelor de acces v Colaborarea scolilor în retea sau chiar formarea unor consortii de scoli, care împreunã sã realizeze: · o ofertã cuprinzãtoare si diversificatã · eliminarea paralelismelor nejustificate · colaborare pentru acoperire teritorialã optimã · diversificarea grupurilor tintã (programe pentru adulti) Ø Implicarea activã a scolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulti e) Fenomenul de îmbãtrânire demograficã (cresterea populatiei în vârstã de peste 65 de ani) conduce la nevoi educationale specifice (educatie non-formalã) f) Ponderea semnificativã a populatiei feminine (51 % la nivelul judetului în 2005), reclamã: Ø Din partea ofertei de pregãtire – calificãrile dorite de populatia femininã Populatia scolara a Grupului Scolar provine in cea mai mare parte de la scolile din zona. Sc. Nr.1 Tandarei, Sc. Nr. 2 Tandarei, Sc. Ograda, Sc. Giurgeni, Sc. M. Kogalniceanu, Sc. Saveni, Sc. Platonesti, Sc.Suditi, Sc. Valea Ciorii, Sc. Gura Ialomitei Profilul economic Perioada 2007-2013 este marcatã de procesul de integrare în UE. Din aceastã perspectivã, firmele din regiune/judet se vor confrunta cu o presiune concurentialã sporitã pe piata internã si pentru a valorifica oportunitãtile de participare pe piata UE. Noi firme si investitii de capital strãin vor fi atrase în regiune/judet. Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al pretului relativ scãzut al fortei de muncã, competitivitatea firmelor va fi conditionatã într-o mãsurã din ce în ce mai mare de cresterea valorii adãugate prin eforturi sustinute de inovare si segmentare pentru cucerirea si pãstrarea pietei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate. Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce si la dezvoltarea si diversificarea pietei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultantã, financiare, comerciale etc., dar si alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activitãti auxiliare productiei si contractate cu firme specializate – de ex. de întretinere si reparatii (mentenantã), service pentru produsele vândute, etc. Concluzii din analiza mediului economic regional/judetean. Implicatii pentru ÎPT
În perioada 1998-2006, în Judetul Ialomita atât Produsul Intern Brut total cât si Produsul Intern Brut pe locuitor, au crescut de la un an la altul în perioada analizatã, urmând tendinta de pe plan regional si national. În ciuda acestor tendinte care evidentiazã un nivel ridicat de dezvoltare economicã, PIB-ul pe locuitor reprezintã doar 35,5 % din media Uniunii Europene. Industria, alãturi de comert, transporturi si agriculturã sunt sectoarele care au ponderea cea mai ridicatã în formarea VABR. Domeniile care vor lua avânt în perioada imediat urmãtoare sunt: constructiile, tranzactiile financiare, turismul si agricultura. Recomandãm o crestere a nivelului de scolarizare pe aceste domenii. Industria suferã în continuare din cauza numãrului mare de muncitori angajati determinat de insuficienta dotare cu utilaje performante. Dacã pe ansamblu se constatã o scãdere a cererii de munca în acest domeniu, în schimb, se observa o lipsa de specialisti în aproape toate domeniile legate de industria prelucrãtoare. Se recomandã scolarizarea pentru domeniile de calificare din industrie, în special la nivelurile 2 si 3. Cresterea productiei industriale, în special în ramurile industriei prelucratoare, în conditiile în care si productivitatea va continua sa creascã, atrage de asemenea nevoia de calificãri noi, dar si de competente ridicate pentru utilizarea noilor tehnologii. Retehnologizarile care vor urma dupa aderarea României la Uniunea Europeana vor determina cresterea ponderii persoanelor calificate la nivelul 3 de pregãtire în domenii ca: electronicã, automatizãri, informaticã, prelucrãri neconventionale. Constructiile de mare anvergurã sunt în dezvoltare, iar forta de muncã este insuficientã. Investitiile cu adevãrat mari în constructii vor necesita fortã de muncã calificatã în toate domeniile legate direct sau indirect de constructii. Cresterea producttiei în domeniul constructiilor necesitã cresterea nivelului de competente – nivel 3 –în utilizarea materialelor si tehnologiilor neconventionale precum si a echipamentelor performante. Cresterea productiei agricole în medie cu 3,5%, ca urmare a sporirii randamentelor, reclamã o redimensionare a nivelului de pregatire a fortei de muncã în acest domeniu ( cresterea ponderii nivelului 3 de pregãtire si reducerea nivelelor 1 si 2). Sporirea randamentului se va realiza prin introducere de echipamente performante, utilizarea automatizãrilor, extinderea si modernizarea sistemelor de irigatii – ceea ce necesita un nivel ridicat de competente. Având în vedere traditia româneasca în domeniu, exista conditii pentru realizarea agriculturii ecologice, fiind necesare competente noi pentru personalul calificat. În conditiile în care turismul romanesc trebuie sa se alinieze legislatiei europene iar calitatea pachetelor de servicii turistice trebuie sã creascã, este normal sa fie luat în considerare factorul uman, care este hotãrâtor în asigurarea calitãtii serviciilor din domeniul turism. Dezvoltarea turismului ar deschide noi perspective pentru someri si inclusiv reducerea caracterului sezonier al locurilor de munca, prin oferta de locuri de munca atât din industria turismului cât si prin oportunitãtile care se deschid pentru firmele care oferã servicii, prin cresterea numãrului de vizitatori. Sectorul serviciilor este în crestere, în special domeniile tranzactii imobiliare-închirieri, servicii, respectiv transport, depozitare si comunicatii. Trebuie avutã în vedere scãderea ponderii sectorului comercial precum si ponderea scãzutã a sectorului hotelier în VABR. Cel mai mare numãr de persoane angajate în sectorul serviciilor sunt în domeniul transporturilor, turism, servicii profesionale, servicii generale, postã si telecomunicatii. Cea mai mare cifrã de afaceri este obtinutã de asemenea în transporturi, postã si telecomunicatii, turism. Tendintele de dezvoltare prognozate la nivel national, precum si prioritãtile stabilite pentru Judetul Ialomta creeazã o imagine asupra activitãtilor care vor înregistra creªteri si pentru care cererea pe piata muncii va fi mai accentuatã: - Dezvoltarea pietelor de capital necesitã competente superioare si asigurarea cu personal calificat numai la nivelul 3 în domeniul bancar si tranzactii financiare. - Dezvoltarea sistemelor de asigurãri private reclamã competente superioare de nivel 3. Scãderea fluxului migratiei dinspre mediul rural spre cel urban va atrage o dezvoltare a localitãtilor rurale în mod deosebit în domeniile : · amenajãri infrastructura ( drumuri, retele de aductiune apã si gaze) ; · constructii civile ; · comert (amenajarea de piete en-gros si retele de distributie pentru produsele agricole ecologice, modernizarea spatiilor comerciale din mediul rural si alinierea la standardele în domeniu); · extinderea retelei scolare. În acest context dezechilibrele cerere-ofertã din aceste sectoare se vor diminua, fiind în continuare nevoie de mentinerea actualelor calificãri precum si de cresterea competentelor. Dezvoltarea transporturilor si a infrastructurii pentru transporturi va contribui la reducerea dezechilibrelor de pe piata muncii, în aceste domenii necesitând competente superioare si implicit cresterea ponderii persoanelor calificate de nivel 3 .
Dezvoltarea tehnologiilor informationale, comunicatiilor (crearea de sisteme alternative) extinderea numãrului de abonati si a retelelor de cablu TV atrag si în aceste domenii introducerea de calificãri noi numai la nivelul 3 de pregãtire.
Piata muncii Principalele constatãri din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru învãtãmântul profesional si liceal tehnologic Profilul dominant la nivel regional al cererii de fortã de muncã pare sã fie dat de urmãtoarele domenii (în ordinea descrescatoare a numãrului de locuri de muncã vacante la nivel regional): mecanic; comert ; constructii si lucrari publice; industrie textilã si pielãrie; turism si alimentatie publica; electric; electromecanicã. Domenii cu dinamicã pozitivã si potential de trebuie pe piata muncii: comert, constructii si lucrari publice , turism si alimentatie publica, estetica si igiena corpului omenesc–caracterizate printr-o balantã locuri de muncã-someri pozitivã sau cu tendintã de echilibrare, locuri de muncã în crestere pentru comert si constructii;, somaj în crestere si locuri de munca in scadere,dar catre un punct de echilibru pentru celelalte doua domenii – atât pe ansamblul regiunii cât si în majoritatea judetelor. Industrie alimentarã: locurile de muncã se mentin la un nivel inferior numãrului de someri care cunoaste o descrestere intre 2004 si 2007 si o crestere usoara la nivel regional si în majoritatea judetelor, rezultand o balanta negativa. Mecanica este domeniul care înregistreazã o balanta negativa, cu un numãr semnificativ de locuri de muncã vacante dar si de someri intrati in evidente . Din evolutia 2004-2008 se desprinde tendinta de crestere a locurilor de muncã vacante si o alternanta descrestere-crestere a numãrului de someri în mecanicã – la nivel regional si în majoritatea judetelor. Raportul locuri de muncã-someri rãmâne puternic deficitar, tendinta de usoarã ameliorare sesizata anul trecut fiind insa anulata in momentul acestei analize. Similar cu mecanica, domeniile electric si electromecanic înregistreazã – la nivel regional si în majoritatea judetelor – o tendintã pentru anii 2004-2007 de crestere a locurilor de muncã vacante si de scãdere a numãrului de someri, care se indrepta catre o echilibrare, insa urmata in 2008 de o crestere a ecartului intre numarul de intrari in somaj si locurile de munca vacante. Raportul locuri de muncã-someri rãmâne deficitar. Electronica si automatizarile, cunosc o balanta locuri de munca-somaj negativa, cresterea moderata a numarului de locuri vacante fiind depasita de cresterea numarului de someri, decalajul numeric fiind foarte mare. Referitor la analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru liceul tehnologic putem desprinde dinamica pozitivã a ocupatiilor relevante pentru profilul servicii cu tendintã de crestere a locurilor de muncã în paralel cu cresterea si a numãrului de someri la nivel regional si în majoritatea judetelor. Profilul se bucurã de o balantã favorabilã locuri de muncã-someri cu o tendintã de echilibru intre anii 2006 si 2008, în majoritatea judetelor, exceptie facand Ialomita si Prahova, unde se inregistraza un usor excedent de forta de munca. Profilul tehnic a înregistrat evolutii la nivel regional, prin cresterea dar si prin plafonarea numãrului de locuri de muncã în paralel cu cresterea ceva mai accentuatã a somajului – pe ansamblul regiunii si în majoritatea judetelor. Balanta locuri de muncã-someri este deficitarã în toate judetele. Cresterea numãrului de someri în ciuda cresterii locurilor de muncã vacante în cazul profilului tehnic ar putea ar avea drept cauzã nepotriviri între exigentele angajatorilor si competentele persoanelor aflate în cãutarea unui loc de muncã . Pentru profilul resurse naturale si protectia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datoritã numãrului irelevant (mic) de înregistrãri în evidentelele AJOFM atât în cazul locurilor de muncã vacante ( sub 100 la nivel de Regiune) cât si în cazul somerilor, observandu-se totusi ca numarul de locuri de munca este sensibil mai mic decat cel al inregistrarilor in somaj. Uzura si atrofierea calificãrilor Ø Salariatii cu nivel de educatie primar si mediu sunt cei mai expusi uzurii calificãrilor (erodare în timp a cunostintelor, competentelor si abilitãtilor profesionale) Ø Tinerii sunt cei mai expusi atrofierii calificãrilor din perspectiva faptului cã peste un sfert dintre ei nu sunt încadrati pe posturi adecvate (pierderea unor competente sau abilitãti din cauza neutilizãrii lor pentru o perioadã). Supra-calificare / sub-calificare fatã de nivelul postului Ø Peste 20% dintre salariati se confruntã cu incompatibilitate semnificativã între pregãtirea lor profesionalã si cerintele postului Ø Agricultura este sectorul în care fenomenul angajãrii sub calificarea detinutã este cel mai prezent (datoritã transferului de mase mari de populatie salariatã calificatã din alte domenii) Ø Sectoarele din zona serviciilor – hoteluri si restaurante, comert si intermedieri financiare si imobiliare se aflã deasupra mediei nationale în privinta salariatilor încadrati pe posturi ce necesitã calificare mai înaltã Practicarea calificãrii obtinute în scoalã: Ø Mai putin de jumãtate dintre salariati mai practicã în calificarea obtinutã în scoalã Ø Mai putin de un sfert si-au schimbat meseria pe parcursul carierei (mobilitate profesionalã – fenomen dezirabil în cazul unei forte de muncã flexibile care rãspunde evolutiilor pietei) Ø O treime dintre salariati nu si-au practicat niciodatã calificarea cu care au iesit din scoalã, fie pentru cã nu si-au gãsit un loc de muncã în calificarea obtinutã în scoalã, fie ca nu au fost atrasi catre aceasta din propria convingere. Ø 50% dintre tinerii sub 30 ani nu au practicat niciodatã în calificarea cu care au iesit din scoalã Ø Cca. 60% dintre cei cu studii superioare nu practicã în calificarea cu care au iesit din scoalã pentru cã nu si-au gãsit loc de muncã potrivit calificãrii lor. Mobilitate între domenii de calificare: Ø Domeniul cu cele mai multe iesiri din ocupare: mecanic Ø Domeniile cu cele mai multe intrãri în ocupare: comert si servicii Ø Domeniul cu cele mai multe miscãri în interior: textile si pielãrie Ø Ocupatiile vãzute de respondenti având cea mai mare cãutare pe piatã sunt din domeniile: electromecanicã, constructii, electronicã si automatizãri Modalitãtile de instruire la schimbarea locului de muncã Ø 70% dintre salariati nu au avut acces la formare în ultimii 5 ani, dintre care 50% nu au urmat niciodatã un curs de formare profesionalã Ø Aproape 70% dintre cei care îsi schimbã meseria, dobândesc noile calificãri prin calificare la locul de muncã si auto-instruire. Aceste forme de calificare nu reprezintã forme institutionalizate care sã ofere o recalificare de calitate – este afectatã performanta individualã.
Instruirea pentru noile tehnologii Ø Peste 20% dintre salariati nu beneficiazã de nici un fel de formare pentru noile tehnologii introduse la locul de muncã, pentru o treime din salariati, instruirea este asiguratã de furnizorii de echipamente, iar 20% sunt instruiti la locul de muncã,. În aceste conditii se poate aprecia cã eficienta investitiei în noile tehnologii este redusã.
Proiectia cererii de fortã de muncã pe termen mediu si lung –INCSMPS În 2005, Institutul National de Cercetare ªtiintificã în domeniul Muncii si Protectiei Sociale (INCSMPS) realizat în cadrul Programului Phare TVET o proiectie pe termen lung (2013) a cererii si ofertei estimate la nivel regional, în trei scenarii de prognozã. Pentru Regiunea Sud Muntenia s-au desprins urmatoarele tendinte, luând ca referintã scenariul mediu. Scenariul mediu prevede pentru 2013 (fatã de 2005): Ø Diminuare a cererii în: administratie publicã si apãrare; agriculturã, silviculturã;educatie, energie electricã, termicã, apã, gaze; industrie extractivã. Ø Cresteri ale cererii în: comert; industrie prelucrãtoare; hoteluri si restaurante; constructii; transport, depozitare, comunicatii; intermedieri financiare, tranzactii imobiliare si servicii prestate firmelor; sãnãtate si asistentã socialã. Considerând cã structura ofertei ar rãmâne constantã ca ponderi alocate pe activitãtile din economie, s-a calculat o proiectie a balantei cerere-ofertã, dupã cum urmeazã[2]: Ø Excedent de fortã de muncã în agriculturã, industrie, servicii publice Ø Deficit de fortã de muncã în: constructii, comert, sectorul transporturi, depozitare, comunicati si în hoteluri si restaurante. Se preconizeazã o balantã de fortã de muncã excedentarã în agriculturã, fenomen care se va accentua în urmãtorii ani, derivat din excedentul de populatie ocupatã în agriculturã în prezent, corelat cu cerintele de competitivitate si conditiile ce decurg din procesul generat de integrarea în UE. În urmãtorii ani agricultura va solicita mai putinã fortã de muncã dar mult mai calificatã. Conform prognozei INCSMPS, în perspectiva anului 2013, în acest sector se estimeazã la nivelul Regiunii un excedent , exprimat procentual printr-o scadere cu 11,1 % a cererii de fortã de muncã, care va trebui reorientatã spre alte activitãti.
Principalele concluzii din analiza pietei muncii. Implicatiile pentru IPT
Ø Scãderea ratei de ocupare, rata somajului peste media la nivel national, somajul ridicat al somajului tinerilor si somajul de lungã duratã – obligã sistemul de ÎPT la:
Ø Participarea scãzutã a fortei de muncã în programe de formare continuã – în contrast cu nevoile de formare în crestere (pentru întreprinderi, salariati, someri), decurgând din mobilitatea ocupationalã accentuatã de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare si adecvare competentelor la cerintele în schimbare la locul de muncã, etc. – oferã scolilor oportunitatea unei implicãrii active ca furnizori de formare pentru adulti, având în vedere:
Ø Evolutiile sectoriale în plan ocupational si prognozele privind cererea si oferta pe termen lung – trebuie avute în vedere pentru:
Ø Prioritãtile strategice sectoriale pentru agriculturã si dezvoltarea ruralã vizeazã modernizarea a agriculturii si diversificarea activitãtilor economice în mediul rural. Implicã din partea scolilor din domeniu, în parteneriat toti cu factorii interesati:
- formarea competentelor necesare unei agriculturi competitive - reconversia excedentului de fortã de muncã din agriculturã spre alte activitãti Ø Decalajele privind nivelul de educatie în mediul rural fatã de urban – obligã la:
2.2. Analiza mediului intern.2.2.1. Predarea si învãtareaÎn stabilirea planului de scolarizare si în stabilirea parcursurilor optionale au fost vizate urmãtoarele aspecte: - consultarea comunitãtii locale si a partenerilor economici pentru a stabili parcursurile optionale pe care le vor urma elevii pentru a usura insertia profesionalã si socialã a absolventilor; - abordarea interdisciplinarã a continuturilor si elaborarea de optionale care sã vizeze dezvoltarea creativitãtii elevilor si utilizarea tehnicii de calcul pentru identificarea, stocarea, ordonarea informatiilor pentru ca strategia de pregãtire sã corespundã dinamicii informatiei în domeniul vizat de formare. - elaborarea de curriculum în dezvoltare localã, în urma consultãrii elevilor si a pãrintilor acestora Trecerea la economia de piatã, noile exigente impuse de aceasta, restructurarea si reorientarea anumitor societãti comerciale cu activitãti productive determinã o responsabilitate sporitã a scolii tehnice în formarea si perfectionarea specialistilor într-o profesie. Pe de altã parte, accelerarea progresului stiintific si tehnologic reclamã reorganizarea învãtãmântului tehnic, avându-se în vedere influenta pe care acesta o exercitã asupra nivelului de dezvoltare economicã. Competenta profesionalã a absolventilor liceelor de specialitate si ai scolilor de arte si meserii este asiguratã prin instruirea lor continuã si progresivã, pornind de la problemele generale spre cele specifice unui grup de meserii. În cadrul disciplinelor tehnice, obiectul de studiu îl reprezintã realitatea tehnicã din domenii determinate de activitatea social-utilã. Trãsãtura esentialã, definitorie a realitãtii tehnice este calitatea acesteia de a fi o realitate construitã, inventatã. Nici un fenomen ethnic nu e dat, nu apare natural. Prin procesele tehnologice, gândirea exprimã în modul cel mai evident trecerea de la stiinta faptelor la tehnica efectelor, de la relatii de cauzalitate la relatii de consecinte si reglare. Aceste trãsãturi, ce caracterizeazã cunoasterea si activitatea tehnicã, vor deveni, în plan didactic, obiective ale activitãtii de predare-învãtaresi presupun folosirea, cu precãdere, a metodelor active de învãtare, a instruirii centrate pe elev. Ca metodã de instruire, învãtarea centratã pe elev impune reconsiderarea unor componente ale actului pedagogic: accentul nu se mai pune pe abundenta informatiilor, ci pe sisteme de conceptii, notiuni si principii fundamentale. Ea transformã elevul din obiect al formãrii în subiect, coparticipant la propria formare, în timp ce profesorul nu mai poate fi singura sursã de informatii pentru elevi; rolul profesorului nu este doar de a transmite cunostinte, ci de a organiza si îndruma activitatea de învãtare, de a asista la formarea capacitãtilor de autoinstruire ale elevilor, de a asigura adaptarea lor la situatii noi. În acest sens, în scoala noastrã s-au fost desfasurat activitati ca: - Aplicarea unor chestionare pentru determinarea stilurilor de învãtare ale elevilor; - Aplicarea unor chestionare pentru determinarea nevoilor educative ale elevilor - Dezbateri, in consiliul profesoral, ale temelor cuprinse in proiectele derulate in scoala În contextul unei societãti care doreste sã evolueze pe coordonatele economiei de piatã echilibrul dintre cererea de educatie si oferta educationalã constituie un principiu fundamental al dezvoltãrii iar colaborarea scolii cu agentul economic, în cadrul unui parteneriat educational, ar trebui sã reprezinte o prioritate socialã. Pornind de la aceasta idee, cadrele didactice care au in incadrare discipline din stagiile de pregatire practica ale elevilor, au incheiat in cursul anului scolar 2014-2015, urmand traditia scolii,contracte de pregatire practica incheiate în baza OMECTS nr.3539 /2012 privind aprobarea CONTRACT DE PREGÃTIRE PRACTICÃ pentru efectuarea stagiului de pregãtire practicã a elevilor din învãtãmântul profesional si ethnic.
Puncte tari : • oferta educationalã a scolii este adaptatã nevoilor de formare ale elevilor · adaptarea lectiilor la nevoile elevilor; · interes pentru realizarea unui învãtãmânt de calitate si preocuparea permanentã pentru utilizarea metodelor active de învãtare; · impartialitate si promovarea egalitãtii sanselor fatã de elevi · încurajarea productivitãtii, angajamentului, concentrãrii si eforturilor elevilor; · încurajarea învãtãrii centrate pe elev ; · utilizarea de strategii didactice diverse pentru a rãspunde stilurilor individuale de învãtare ale elevilor; · comunicare eficientã cu elevii; · oferirea la timp de feed-back constructiv privind învãtarea si progresul elevilor; · asigurarea unei evaluãri adecvate, riguroase, corecte si exacte; · încurajarea elevilor sã-si asume responsabilitatea pentru propriul proces de învãtare.
Puncte slabe: · implicare insuficientã a unor cadre didactice în activitatea scolii · desfãsurarea unor ore utilizand metode traditionale de învãtare · formalism în desfãsurarea unor activitãti
2.2.2. Resurse didactice
Materiale si resurse didactice
Cladiri-numarul de cladiri este 3. Numãrul clãdirilor care gãzduiesc spatii de învãtãmânt este de 2 . Localul liceului cu 16 sãli de clasã in care sunt amenajate : 5 laboratoare
Laboratoare informatica
Laborator industrie alimentara/chimie
Atelier industrie alimentara
2 cabinete: - Cabinet de orientare si consiliere privind cariera, - Cabinet pentru firma de exercitiu , Localul liceului a fost reabilitat prin programul Phare 2004-2006. ªcoala cu trei sãli de clasã a fost construitã în 1899 si are o salã de clasã, un atelier electrotehnic, un atelier mecanic auto si o cancelarie; Internatul dimensionat pe 100 locuri a fost dat în folosintã în 1977. Parterul este aranjat si transformat, din nevoi obiective , în 2 sãli de mese, bloc alimentar , spãlãtorie, cabinet medical, laborator de alimentatie publicã.
ªcoala dispune de: -CDI cu : 18.000 de volume 4 calculatoare Pentium 4 Imprimanta multifunctionalã TV si VIDEO Colectii de publicatii (ziare si reviste )
-un teren de sport in aer liber -5 ha de teren arabil in folosinta
Elemente de dotare Mobilier Salile de clasa au mobilier nou . Prin Programul Phare TVET , scoala a fost dotatã cu:
· Lotul I: BIROTICÃ · Lotul II: IT Astfel, numãrul calculatoarelor a devenit 60, din care : -25 calculatoare Pentium 4, legate în retea-laboratorul II - cate un calculator pentru fiecare director -1 calculator utilizat de psihologul scolar -5 calculatoare utilizate de personalul didactic auxiliar -3 calculatoare în cancelarie -aparatura si echipamente pentru atelier si laboratoare de agricultura si clinica veterinara -aparatura si echipamente pentru atelier si laboratoare de industrie alimentara
Tractoare si masini agricole
-25 calculatoare Pentium 4 legate în retea-laboratorul I
Resurse financiare:
Finantarea activitãtii este realizatã de la bugetul de stat si din surse extrabugetare Principalele surse de venituri extrabugetare ale scolii sunt: - Contravaloarea produselor agricole obtinute pe lotul în folosintã. - Sume provenite din cazare si regie
PUNCTE TARI: - Spatii proprii optime pentru desfãsurarea instruirii practice în domeniul „ Industrie alimentara” si „ Agricultura”, reabilitate si dotate pron Programul Phare 2004 -2006. - Mobilier corespunzator în toate sãlile de clasã - Conectare neintrerupta la Internet - Cabinet de orientare si consiliere psiho-pedagogicã si profesionalã ; - Centru de documentare si informare - Internat si cantina PUNCTE SLABE - Salã de sport de dimensiuni necorespunzãtoare desfãsurãrii activitãtii de educatie fizicã - Lipsa laboratoarelor de fizica, electric, mecanic
2.2.3. Rezultatele elevilor:Elevi scolarizati în unitatea de învãtãmânt (Anexa 3) :
Rata abandonului scolar pe niveluri de învãtãmânt,
Se observa ca rata abandonului a crescut de la 4,5 % în anul scolar 2012-2013 la 4,62 % în anul scolar 2014-2015.In ceea ce priveste rata de exmatriculare, procentul a scazut de la 4,9 % în anul scolar 2012-2013 la 3,7% în anul scolar 2014-2015. Rata repetentiei a crescut de la 4,1 % în anul scolar 2012-2013 la 10,8 % în anul scolar 2014-2015. Din evolutia in timp a indicatorilor prezentati mai sus, se observa clar scaderea interesului pentru studiu al unor elevi (datorata, la randul ei, conditiilor materiale precare ale familiilor unora dintre elevi, precum si increderii scazute in sistemul de educatie, in oferta de pa piata muncii pentru cei care finalizeaza studiile liceale) dar si cresterea exigentei unor profesori, menita sa asigure o calitate sporita a actului educational. Rata de promovare pe niveluri de învãtãmânt
Evolutia ratei de succes a elevilor scolii
În anul scolar 2014-2015, rezultatele elevilor la examenele de absolvire au fost urmãtoarele : Ø La examenul de bacalaureat, promovabilitatea a fost de 29 % Ø La examenul pentru certificarea competentelor profesionale pentru nivelul 3 de calificare, promovabilitatea a fost de 100% ( Ø La examenul pentru certificarea competentelor profesionale pentru nivelul 4 de calificare, promovabilitatea a fost de 100%(raportare la numarul de elevi prezenti )
În anul scolar 2013-2014, rezultatele elevilor la examenele de absolvire au fost urmãtoarele : Ø La examenul de bacalaureat, promovabilitatea a fost de 27 % Ø La examenul pentru certificarea competentelor profesionale pentru nivelul 3 de calificare, promovabilitatea a fost de 100 % . Rezultate obtinute de elevi la concursuri scolare :
Rezultate obtinute de elevi la concursuri extrascolare :
Concluzii: Numarul premiilor obtinute de elevii scolii la faza judeteana a olimpiadelor si concursurilor profesionale a scazut fata de anii scolari trecuti, cu toate ca toti participantii au obtinut premii, dar numarul participantilor a fost mai redus si acest fapt este ingrijorator si ridica un semn de intrebare: facem noi, profesorii, exact ce si atat cat ar trebui pentru a-i motiva suficient pe elevi ? La concursurile extrascolare, am inregistrat o evolutie pozitiva, atat prin premiile obtinute, cat si prin participarea mai numeroase în anii scolari 2013-2014 si 2014-2015.
PUNCTE TARI: La nivelul examenelor de certificare a competentelor rezultatele sunt foarte bune Participarea elevilor la concursuri extracurriculare este un fapt imbucurator PUNCTE SLABE : Procent mare de elevi care au abandonat scoala Procent mare de elevi care au fost exmatriculati Procent mic de promovabilitate la examenul de bacalaureat Procent mare de medii scolare în intervalul 6-6,99, ceea ce indicã existenta mediocritãtii
2.2.4. Informarea, consilierea si orientarea elevilorAceasta activitate se realizeaza in scoala astfel: - de catre diriginti, in cadrul orelor de consiliere si in cadrul activitatilor extracurriculare si extrascolare - de catre consilierul educativ, in cadrul activitatilor extracurriculare si extrascolare - de catre consilierul scolar, prin activitati de consiliere individuala –desfasurate in cabinetul de specialitate, prin activitatile de consiliere de grup la care participa adesea invitati – reprezentanti ai institutiilor cu care scoala are incheiate parteneriate, persoane autorizare care pot oferi elevilor raspunsuri la intrebari, exemple, sugestii. - ● Proiecte educative: PROGRAMULUI „SCOALA ALTFEL: SA STII MAI MULTE, SA FII MAI BUN” 2015 Proiecte: JOB SHADOW DAY „Angajat pentru o zi” - CJE Numãrul de activitãti derulate : 44
Tipuri de activitãti derulate:
CULTURAL – ARTISTIC Descoperiri care au revolutionat lumea , Pelerini in Tara Sfanta, Atelierul de lectura , Atelier de teatru, Calatori in tarile francofone, Personajul meu preferat, Literatura si film, Istoria Sportului, Bunele maniere se invata, Sarbatorile pascale in viziunea elevilor, Sfintii si duhovnicii ortodoxiei, Wild Carpathia , Filmul – forma de educatie, Atelier practic- realizare de afise, Confectionat felicitari, Splendorile calcarului, Topul descoperirilor romanesti, Viata Reginei Maria, Literatura si cinematografie – Morometii, Monumente istorice- Crucea eroilor neamului la Busteni, Momente si schite de I.L.Caragiale- interpretate de mari actori romani STIINTIFIC: Aplicare teste psihologice , Teste de logica distractiva, Dezastre naturale, Matematica distractiva, Calatorie la capatul Pamantului, Istoria matematicii, ECOLOGICE: Traim intr-un mediu sanatos TEHNIC: Natura tehnologiei si tehnologia naturii, Elemente utilizate in serviciul militar, Prepararea tortului festiv, Vizita la agentii economici, Descoperiri care au revolutionat lumea, Elemente utilizate de om CETATENIE CIVICA : Eu si comunitatea EDUCATIE PENTRU SANATATE Sport si sanatate , Drumetii si cercetare, Tutunul , alcoolul si drogurile un pericol pentru sanatate, Dezvoltarea armonioasa prin stil de viata sanatos, Excursie la Busteni VOLUNTARIAT : Job Shadow Day, Tanarul antreprenor
Resursele implicate (numãr cadre didactice, numãr elevi, pãrinti, parteneri institutionali, ONG-uri etc.): Au participat toate cadrele didactice si toti elevii, 11 parteneri institutionali Parteneri implicati (numele institutiei, proiectul): Partenerii institutionali au fost : CDI, CJE , ISJ Ialomita, Junior Achivement Romania, SC IMPEX AGROREP TANDAREI SRL , SC EXCELSIOR SRL TANDAREI, SC BEBBYR COM SRL, Centrul Militar Judetean , Cabinet medical, Pompieri Tandarei, Fundatia „Noi orizonturi pentru tineri si comunitate” Spatii de desfãsurare a activitãtilor (în cazul în care au fost si altele, în afara unitãtii de învãtãmânt): Sediile agentilor economici vizitati , Pompieri Tandarei Obiectivele urmãrite: Dobandirea deprinderilor de viata independenta si autonomie personala; Dezvoltarea inteligentelor multiplie; Formarea unor tineri cu o cultura comunicationala de baza, capabili sa- si utilizeze in mod creativ si eficient propriile capacitati; Crearea unei motivatii optime pentru activitatea extrascolara; Imbunatatirea relatiei scoala- familie-comunitate locala; Formarea gandirii autonome , reflexive , critice; Stimularea curiozitatii; Dezvoltarea spiritului de echipa si a initiativelor personale in cadrul unui grup; Promovarea imaginii scolii in comunitatea locala prin implicarea elevilor in activitati derulate in parteneriat cu diverse institutii Proceduri/ criterii de evaluare a activitãtii: Chestionare directa Aprecieri verbale Dezbateri Produsele activitatilor Prezentari PPT Teste
Rezultate înregistrate (aprecieri calitative si cantitative): In urma activitatilor realizate, toate obiective propuse au fost atinse. Elevii s-au implicat activ in proiecte si activitatti , manifestand interes , curiozitate, dorinta de colaborare si de socializare , dorinta de a se afirma prin calitati si de a-si valorifica aptitudini pe care nu au avut ocazia sa si le puna in valoare in procesele instructiv – educative clasice. Cadrul non-formal de organizare a activitatilor a constituit un plus pentru reusita acestora. In urma activitatilor derulate , elevii din grupul tinta au dobandit competente si abilitati necesare insertiei sociale si autodezvoltarii personale si profesionale prin activitati extracurriculare. Atragerea in aceste activitati a unui numar cat mai mare de membri ai comunitatii , colaborarea cu institutii si agenti economici interesati de activitati cu specific educational s-a dovedit benefica atat pentru elevi ( orienterea profesionala a acestora), cat si pentru institutia scolara ( promovarea valorilor institutiei si o buna deschidere catre comunitatea locala). Specificul activitatilor derulate in saptamana 6 -10 aprilie a condus la o buna relationare / intercunoastere profesor-elev, elev-elev. Puncte tari: -experienta cadrelor didactice in domeniul activitatilor extrascolare; -implicarea grupului tinta in proiectarea activitatilor; -diversitatea activitatilor propuse; -posibilitatea de a aprofunda o varietate de teme de interes pentru adolescenti, teme abordate in mod normal in orele de consiliere si orientare, ore insuficiente pentru a epuiza astfel de subiecte; -o mai buna relationare elev-elev, profesor-elev, permisa de cadrul non-formal in care au loc activitati de degajarea pe care o permite desprinderea de cadrul formal al orelor de curs; -oportunitatea oferita elevilor de a interaqctiona cu profesori care nu fac parte din colectivul de cadre didactice al clasei sau de a cunoaste colegi de la alte institutii de invatamant , in cadrul activitatilor derulate in colaborare cu acestea; -oportunitatea de a vizita institutii altfel inaccesibile elevilor;
Puncte slabe: -fonduri extrabugetare insuficiente; -neparticiparea tuturor elevilor din grupul tinta la activitatile derulate; -imposibilitatea de a raspunde tuturor preferintelor elevilor; -lipsa elementelor de stimulare a elevilor participanti la concursurile initiate;
Recomandãri, sugestii (din partea elevilor, parintilor, cadrelor didactice, partenerilor de proiecte): -pentru activitatile din aceasta saptamana ar trebui alocate fonduri speciale de catre MECS , tinand seama de faptul ca nu toti copiii au posibilitati materiale pentru a putea participa la activitati ce presupun costuri .
2.3. Analiza SWOT (rezumat si matrice)
MATRICEA SWOT
2.4. Rezumatul aspectelor principale care necesitã dezvoltare (prioritãti si obiective generale)Analizand MATRICEA SWOT, rezultã prioritãtile scolii :
Partea a IV a. Modalitãti de implementare a strategiei de evaluare a calitãtii
Partea a V a. Instrumente si proceduri de evaluare internã a calitãtii
|
Modificat: 14 octombrie 2023 14:58 |